 | as |
|
| Marfă [ mar-fă ] VEZI SINONIME PENTRU marfă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului marfa în mai multe dicționareDefinițiile pentru marfa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MARFĂ: MÁRFĂ, mărfuri, substantiv feminin Produs al muncii destinat schimbului pe piață. Ce gîndești dumneata, moșule? Te joci cu marfa omului? CREANGĂ, A. 57. Spune-mi însă mai-nainte, pentru banii ce ni-ai dat, Ce fel de marfă anume să-ți dea. HASDEU, R. vezi 53. Marfa lui e marfă ce nu aduce pagubă. NEGRUZZI, S. I 285. • Expresia: A-și lăuda marfa = a se lăuda cu ceea ce are, a-și face reclamă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru marfă: marfă forme ceea ce se vinde și se cumpără (afară de imobile). [trecut marhă, vită (și marfă) = serb. MARHA, vită: vitele sunt, la popoarele pastorale, principalul obiect de transacțiune]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MARFĂ: MARFĂ s. 1. produs, (învechit și popular) negoț, (învechit) metah, negustorie, product. (A vîndut marfa la piață.) 2. articol. (O marfa de bună calitate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru marfă: marfă, mărfuri I substantiv feminin 1. prostituată. 2. obiect de contrabandă. II adjectiv invariabil foarte bun, de calitate superioară. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru marfă: márfă substantiv feminin, genitiv dativ mărfi, articulat mărfii; plural mărfuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru marfă: márfă substantiv feminin, genitiv dativ mărfi, articulat mắrfii; plural mắrfuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARFA' MAREȘÁLMAREȘALÁTMĂRÉȚMĂREȚÍEMÁRFĂMARFAGÍUMARFÁRmărfiMĂRFȘOÁRĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL marfă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului marfă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A vândut marfă la piață. O marfă de bună calitate. A vîndut marfă la piață. O marfă de bună calitate. |
GRAMATICA cuvântului marfă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului marfă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul marfă poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE marfă? Vezi cuvântul marfă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul marfă?[ mar-fă ] Se pare că cuvântul marfă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL marfă Inţelegi mai uşor cuvântul marfă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A-și lăuda marfa = a se lăuda cu ceea ce are, a-și face reclamă Trecut marhă, vită și marfă = serb |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL marfă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: cânepa-codrului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul marfă are forma: mărfuri
