 | as |
|
| Marfagiu [ mar-fa-giu ] VEZI SINONIME PENTRU marfagiu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului marfagiu în mai multe dicționareDefinițiile pentru marfagiu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MARFAGIU: MARFAGÍU, marfagii, substantiv masculin (Învechit și regional) Negustor ambulant; marchitan. Datoriile ce făcea pe horboțele, pe la marfagii cu toba, el i le plătea. MACEDONSKI, O.III. 97. Te cunosc, marfagiule! Nu ești Ilie, moftangiule? TEODORESCU, P. P. 126. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru marfagiu: marfagíu (persoană) (învechit) substantiv masculin, articulat marfagíul; plural marfagíi, articulat marfagíii (-gi-ii) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MARFAGIU: MARFAGÍU, marfagii, substantiv masculin (învechit și regional) Negustor ambulant. – Marfă + sufix -agiu. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MARFAGIU: MARFAGÍU, marfagii, substantiv masculin (învechit și regional) Negustor ambulant. – Marfă + sufix -agiu. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru marfagiu: marfagíu substantiv masculin, articulat marfagíul; plural marfagíi, articulat marfagíii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru marfagiu: marfagiu m. negustor ambulant. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru marfagiu: marfagiu substantiv verbal MARCHITAN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARFAGIU' MAREȘALÁTMĂRÉȚMĂREȚÍEMÁRFĂMARFAGÍUMARFÁRmărfiMĂRFȘOÁRĂMĂRFULÍȚĂ |
GRAMATICA cuvântului marfagiu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului marfagiu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul marfagiu poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE marfagiu? Vezi cuvântul marfagiu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul marfagiu?[ mar-fa-giu ] Se pare că cuvântul marfagiu are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL marfagiu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tranzitiv minte de încheagă apele?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul marfagiu are forma: marfagíi
