eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ocnita


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Ocniţă [ oc-ni-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU ocniţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ocnita în mai multe dicționare

Definițiile pentru ocnita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÓCNIȚĂ:
ÓCNIȚĂ, ocnițe, substantiv feminin

1. (Popular) Adîncitură într-o sobă de zid, în cuptorul sau în pereții caselor țărănești, în care se păstrează diferite obiecte; firidă, nișă. Iaca, laptele l-am pus în pahar, în ocnița sobei, să steie călduț. SADOVEANU, P. S. 183. Noi scoteam mițele de prin ocnițe și cotruțe și le flocăiam și le șmotream dinaintea lui, de le mergea colbul. CREANGĂ, A. 37.
♦ Firidă mică făcută în partea exterioară a zidului unei clădiri, al unei biserici etc., pentru a constitui un element decorativ.

2. Groapă adîncă; hrubă. Stoicea dădu fuga la adăpost într-o ocniță ivită sub deal. GALACTION, O. I 49. Pogorîră întîi pe moartă pe un grătar în acea ocniță foarte adîncă, care erea întocmai ca o ocnă. GORJAN, H. II 49.

3. Spațiu liber, loc gol care se lasă din loc în loc într-o șură etc. pentru a ușura pătrunderea aerului (ca să se usuce plantele). Dacă ovăzul e făcut snopi, se alcătuiește tot în șură cu ocniță. PAMFILE, A. R. 147. Păpușoii....se cosesc după culegere, iar ca să se usuce, se pun pe ocnițe. id. ib. 225.- plural și: ocniți (GORJAN, H. IV 111, ȘEZ. XVIII 202).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



OCNIȚA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru OCNIȚA:
OCNIȚA

1. comerț în jud. Dâmbovița, situată într-o mică depresiune, în Subcarpații Ialomiței, pe râul Slănic (afluent la Ialomiței); 4.520 locuțiune (2003). Expl. de petrol. Biserica Sf. Nicolae (1852).

2. Localitate componentă a orașului Ocnele Mari (jud. Vâlcea), pe terit. căreia a fost descoperită (1964) un complex de așezări civile din epoca La Téne, aflate în jurul unor înălțimi fortificate cu terase, palisade și turnuri de apărare (secolul 1 î. Hr.-sec. 1 despre Hr.). În una dintre așezări aiu fost găsite mai multe fragmente ceramice, cu inscripții în alfabetul latin. Complexul de la Ocnita a fost identificat cu centrul tribal al geto-dacilor, Buridava.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

ÓCNIȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÓCNIȚĂ:
ÓCNIȚĂ, ocnițe, substantiv feminin (popular)

1. Diminutiv al lui ocnă (1).

2. Adâncitură într-o sobă de zid, în cuptorul sau în pereții caselor țărănești, în care se păstrează diferite obiecte; firidă, nișă.
♦ Firidă mică făcută ca element decorativ în partea exterioară a zidului unei clădiri.

3. Groapă adâncă; hrubă.

4. (regional) Schelet de pari în formă de prismă triunghiulară cu două laturi deschise, pe care se întind cerealele cosite sau secerate ca să se usuce; acoperiș de scânduri sprijinit pe țăruși, sub care se întind snopii de cereale în același scop. [plural și: ocniți ]

– Ocnă + sufix -iță.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÓCNIȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÓCNIȚĂ:
ÓCNIȚĂ, ocnițe, substantiv feminin (popular)

1. Diminutiv al lui ocnă (1).

2. Adâncitură într-o sobă de zid, în cuptorul sau în pereții caselor țărănești, în care se păstrează diferite obiecte; firidă, nișă.
♦ Firidă mică făcută ca element decorativ în partea exterioară a zidului unei clădiri.

3. Groapă adâncă; hrubă.

4. (regional) Schelet de pari în formă de prismă triunghiulară cu două laturi deschise, pe care se întind cerealele cosite sau secerate ca să se usuce; acoperiș de scânduri sprijinit pe țăruș, sub care se întind snopii de cereale în același scop. [plural și: ocniți]

– Ocnă + sufix -iță.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



ÓCNIȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÓCNIȚĂ:
ÓCNIȚĂ ocnitae forme

1) Adâncitură, special făcută în pereții caselor țărănești, care servește ca loc de păstrare a obiectelor de uz casnic; cotlon; cotruță.

2) învechit Cavitate arcuită în partea de sus, făcută în peretele unei construcții, care servește ca element ornamental; firidă.

3) Adâncitură sub cuptor unde se pune ceva la încălzit. /ocnă + sufix ocnitaiță
Forme diferite ale cuvantului ocnita: ocnitae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ocniță
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ocniță:
ocniță forme firidă la sobele țărănești: căscase gura cât ocnița PANN. [slava OKNO, fereastră din OKO, ochiu (conform ochiu de fereastră, geam)].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

OCNIȚĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OCNIȚĂ:
OCNIȚĂ substantiv adîncitură, cotlon, firidă, intrînd, nișă, scobitură, (învechit) sfiridă. (Vasul era pus într-o ocnita.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ocniță
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ocniță:
ócniță forme, plural (vechea slavă oknica despre oko, ochĭ, geam). Vechĭ. Azĭ nord. Firidă.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ocniță
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ocniță:
ócniță (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat ócniței; plural ócnițe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ocniță
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ocniță:
ócniță substantiv feminin, genitiv dativ articulat ócniței; plural ócnițe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ocniță
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ocniță:
ocniță substantiv verbal SOLNIȚĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÓCNIȚĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÓCNIȚĂ:
ÓCNIȚĂ substantiv verbal nișă.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'OCNITA'
ocneánocneáncăocníOCNÍREÓCNIȚĂocnițeánocnițeáncăOcnusOCÓL

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÓCNIȚĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ocniţă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ÓCNIȚĂ ÓcniȚĂe forme 1 Adâncitură, special făcută în pereții caselor țărănești, care servește ca loc de păstrare a obiectelor de uz casnic; cotlon; cotruță.
/ocnă + sufix ÓcniȚĂiță.
Vasul era pus într-o ÓcniȚĂ.



GRAMATICA cuvântului ÓCNIȚĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ocniţă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÓCNIȚĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ÓCNIȚĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul ocniță are forma: ócnițe
VEZI PLURALUL pentru ÓCNIȚĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ocniţă?
Vezi cuvântul ocniţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ocniţă?
[ oc-ni-ţă ]
Se pare că cuvântul ocniţă are trei silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÓCNIȚĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Aur greu?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de licențiat sau de doctor în științe
desen artistic efectuat fără ajutorul vreunui instrument tehnic
aur masiv
organ al mașinilor agricole de recoltat destinat separării de restul lanului a plantelor care urmează să fie tăiate
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app