 | as |
|
| Personifica [ per-so-ni-fi-ca ] VEZI SINONIME PENTRU personifica PE ESINONIME.COM definiția cuvântului personifica în mai multe dicționareDefinițiile pentru personifica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a personifica (forma la infinitiv) A personifica conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PERSONIFICA: PERSONIFICÁ, personific, verb I. tranzitiv 1. (Folosit și absolut) A trata lucrurile, animalele, fenomenele ca pe niște oameni vii, atribuindu-le însușiri omenești. în personificările artistice, ca și în comparații, există doi termeni diferiți: unul – ceea ce e de personificat și altul ceea ce personifică. GHEREA, ST. Hristos III 299. • reflexiv impersonal Trebuie ca termenii personificării să fie cît se poate de deosebiți: nu se personifică un codru printr-un cring, nici invers. GHEREA, ST. Hristos III 301. 2. A întrupa, a întruchipa. Geniul grec... i-a îndumnezeit pe acești inventatori primitivi [ai focului] personificîndu-i în zeul Prometheus. GHEREA, ST. Hristos III 189. Personificase într-însul tot meritul deșteptării naționale. GHICA, A. 38. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PERSONIFICA: PERSONIFICÁ, personífic, verb I. tranzitiv 1. A atribui lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natură însușiri omenești și a le reprezenta ca atare; a personaliza; prin extensie a simboliza. 2. A găsi expresia concretă în cineva sau în ceva; a exemplifica printr-o persoană (1) sau printr-un personaj (2) care posedă în cel mai înalt grad o calitate, un anumit caracter, un defect; a întruchipa, a întrupa, a incarna. – După limba franceza personnifier. conform italiana personificare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PERSONIFICA: PERSONIFICÁ, personífic, verb I. tranzitiv 1. A atribui lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natură însușiri omenești și a le reprezenta ca atare; a personaliza; prin extensie a simboliza. 2. A găsi expresia concretă în cineva sau în ceva; a exemplifica printr-o persoană (1) sau printr-un personaj (2) care posedă în cel mai înalt grad o calitate, un anumit caracter, un defect; a întruchipa, a întrupa, a incarna. – După limba franceza personnifier. conform italiana personificare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PERSONIFICA: PERSONIFICÁ verb trecut 1. a atribui unui lucru, unui animal, fenomen etc. însușiri omenești; a personaliza. 2. a realiza, a contura perfect un personaj, o idee etc.; a întruchipa, a încarna. (< limba franceza personnifier, italiana personificare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PERSONIFICA: PERSONIFICÁ verb I. trecut 1. A atribui unui lucru, unui animal etc. însușiri omenești. 2. A realiza, a contura perfect un personaj, o idee etc.; a întruchipa. [P.i. personífic. / conform italiana personificare, limba franceza personnifier]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PERSONIFICA: PERSONIFICA verb 1. (rar) a personaliza, (învechit) a personisi. (Poetul personifica obiectele.) 2. a incarna, a întruchipa, a întrupa, a reprezenta, a simboliza, (învechit) a închipa. (El personifica forța brutală.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru personifica: personificá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu personífic, persoana a treia singular: el / ea și plural personífică Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru personifica: personificá (a personifica) verb, indicativ prezent 3 personífică Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PERSONIFICA' PERSONALIZÁTpersonalméntePERSONÁLNICpersonátPERSONIFICÁPERSONIFICÁNTPERSONIFICÁREPERSONIFICÁTPERSONIFICÁȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL personifica Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului personifica dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Poetul personifica obiectele. El personifica forța brutală. Poetul personifica obiectele. El personifica forța brutală. Personificá a personifica verb, indicativ prezent 3 personífică. |
GRAMATICA cuvântului personifica? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului personifica. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul personifica poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE personifica? Vezi cuvântul personifica desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul personifica?[ per-so-ni-fi-ca ] Se pare că cuvântul personifica are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL personifica |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Câmp vizual?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul personifica se conjugă: ei ele personífică
