eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție prepunere


SINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Prepunere [ pre-pu-ne-re ]
VEZI SINONIME PENTRU prepunere PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului prepunere în mai multe dicționare

Definițiile pentru prepunere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PREPUNERE:
PREPÚNERE, prepuneri, substantiv feminin (Azi popular, mai ales în Moldova) Faptul de a prepune1; bănuială, presupunere.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PREPUNERE
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru PREPUNERE:
PREPÚNERE substantiv feminin (< prepúne, conform latina praeponere, după pune): vezi proclíză.
Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

PREPUNERE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PREPUNERE:
PREPÚNERE, prepuneri, substantiv feminin (popular) Faptul de a prepune.

– vezi prepune.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PREPUNERE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PREPUNERE:
PREPÚNERE, prepuneri, substantiv feminin (popular) Faptul de a prepune.

– vezi prepune.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

prepunere
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prepunere:
prepúnere (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat prepúnerii; plural prepúneri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

prepunere
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prepunere:
prepunere substantiv verbal BĂNUIALĂ. NEÎNCREDERE. SUSPICIUNE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

prepunere
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prepunere:
prepúnere substantiv feminin → punere
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PREPUNERE'
prepuelnicPREPUIÉLNICPREPUITÓRPREPÚNEPREPÚNEREprepurtáPREPURTÁREPREPÚSprepúscă

GRAMATICA cuvântului prepunere?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prepunere.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prepunere poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul prepunere sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul prepunere are forma: prepúneri
VEZI PLURALUL pentru prepunere la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE prepunere?
Vezi cuvântul prepunere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prepunere?
[ pre-pu-ne-re ]
Se pare că cuvântul prepunere are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prepunere

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala fără îndoială?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a face un lucru inutil
a întrevedea posibilitatea de a găsi ceva
desigur, neapărat
din nenorocire, spre regretul cuiva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app