eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție rar


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Rar [ rar ]
VEZI SINONIME PENTRU rar PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului rar în mai multe dicționare

Definițiile pentru rar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RAR:
RAR, -Ă, rari, -e, adjectiv, substantiv feminin

I. Adj.

1. Care, într-un șir de lucruri sau de ființe de același fel, se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită.

2. (Despre un întreg) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei. Pânză rară.

3. (Adesea adverbial) Care se petrece, se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într-un timp mai lung decât cel obișnuit; care se desfășoară într-un ritm lent.

4. (Adesea adverbial) Care este puțin numeros, care se găsește numai în puține locuri sau apare la intervale mai depărtate.
♦ Neobișnuit, excepțional.

5. Distins, ales, scump, prețios (prin faptul că nu se întâlnește prea des), superior (ca merit sau ca valoare).
       • Piatră rară = piatră prețioasă.

II. S. forme (regional) Un fel de mreajă de pescuit, cu o împletitură rară (I 2).

– latina rarus.
Forme diferite ale cuvantului rar: rar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



rar
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru rar:
rar (ráră), adjectiv –

1. Puțin, redus, limitat. –

2. Depărtat, distanțat. –

3. Neobișnuit, excepțional. –

4. (adverb) De puține ori. –

5. (adverb) Domol, lin.

– Mr. area, rar. latina rarus (Pușcariu 1437; REW 7067), conform italiana , spaniolă, portugheză raro, limba franceza rare, prov. rar.

– derivat arar, adverb (de puține ori); (a)rareori, adverb (de puține ori); rara, adverb (încet, fără grabă), se folosește mai ales cu reduplicare; rări, verb (a spația; a frecventa mai puțin; reflexiv, a se împuțina); rărime, substantiv feminin (raritate, singularitate); răriș, substantiv neutru (chelie, loc liber între obiecte); rarefacți(un)e, substantiv feminin, din limba franceza raréfaction; rarisim, adjectiv, din limba franceza rarissime; raritate, substantiv feminin, din latina raritas (secolul XIX). Rareș, adjectiv, folosit mai ales ca poreclă, azi învechit, pare să fi indicat o persoană mică de statură (după Tiktin, o persoană cu păr puțin).
Forme diferite ale cuvantului rar: ráră

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

RAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RAR:
RAR, -Ă, rari, -e, adjectiv, substantiv feminin

I. Adj.

1. Care, într-un șir de lucruri sau de ființe de același fel, se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită.

2. (Despre un întreg) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei. Pânză rară.

3. (Adesea adverbial) Care se petrece, se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într-un timp mai lung decât cel obișnuit; care se desfășoară într-un ritm lent.

4. (Adesea adverbial) Care este puțin numeros, care se găsește numai în puține locuri sau apare la intervale mai depărtate.
♦ Neobișnuit, excepțional.

5. Distins, ales, scump, prețios, superior (ca merit sau ca valoare).
       • Piatră rară = piatră prețioasă.

II. S. forme (regional) Un fel de mreajă de pescuit, cu o împletitură rară (I 2).

– latina rarus.
Forme diferite ale cuvantului rar: rar-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

rar
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rar:
rar, -ă adjectiv (latina rarus, rar, italiana raro, rado, pv. rar, spaniolă pg. raro, ralo). Care nu e des, care nu e nicĭ compact, nicĭ dens, care are spațiĭ goale: o pădure rară, o populațiune rară, o pînză rară, aeru e maĭ rar de cît apa. Care nu se vede, care nu se arată des: ai devenit rar de cînd te-aĭ îmbogățit, cerbiĭ îs rarĭ astăzĭ. Care se întîmplă la intervale depărtate: astăzĭ războaĭele-s maĭ rare de cît în vechime. Neobișnuit, extraordinar, excepțional în merit orĭ în calitate: Dante a fost un om rar, o frumuseță rară. adverb La intervale: grîŭ răsărit rar, rar viĭ pe la noĭ. A o lua (a o porni, a pleca) rara-rara (Iron.), a te depărta cu pașĭ rarĭ: după ce ĭ-am tras o mustrare, a luat-o rara-rara spre casă.
Forme diferite ale cuvantului rar: rar-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești



RAR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RAR:
RAR adjectiv, adverb

1. adjectiv depărtat, distanțat. (Rînduri rar.)

2. adjectiv afînat, moale, poros, pufos, (rar) înfoiat, țărînos, (regional) puhav. (Pămînt rar.)

3. adjectiv rarefiat, rărit, (rar) rarificat. (Aerul rar al piscurilor.)

4. adjectiv subțire, transparent, ușor, (învechit) ușure. (O ceață rar; un material rar.)

5. adjectiv lent. (Bătaia rar a pendulei.)

6. adverb (muzică) adagio, încet, lento.

7. adverb puțin, rareori. (Venea rar pe la noi.)

8. adverb arar, arareori, rareori. (rar se auzea cîte o șoaptă.)

9. adjectiv ales, deosebit, distins, superior. (Un om rar.)

10. adjectiv prețios, scump, valoros. (Bijuterii rar.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

RAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RAR:
RAR2 rară (rari, rare)

1) (despre elemente omogene) Care se află la intervale mai mari sau care sunt mai puțin numeroase decât în mod obisnuit. Pădure rară.
       • Rară-neagră varietate de viță de vie, având struguri cu boabe mari negre, distanțate una de alta.

2) Care este mai puțin dens, mai puțin compact.

3) Care este puțin răspândit, puțin frecvent. Frumusețe rară.

4) rar Care este de mare valoare; prețios; scump. Piatră rară. Exemplar rar. /<lat. rarus
Forme diferite ale cuvantului rar: rară

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

rar
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rar:
rar a.

1. care nu e des sau compact: aerul e mai rar decât apa;

2. ce vine la timpuri depărtate și puține: rare sunt momentele de fericire;

3. care nu e comun sau obișnuit: o frumusețe rară;

4. figurat excepțional, de mare merit: e un om rar. [latina RARUS]. ║ adverb nu adesea.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RAR:
RAR1 adverb

1) La intervale de timp mai mari decât cele obișnuite; rareori. Ne scrie rar.

2) La distanță mai mare decât cea obișnuită sau cea practicată. A semăna rar porumbul.

3) Fără grabă. A păși rar. A vorbi rar. /<lat. rarus

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

rar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rar:
rar adjectiv masculin, plural rari; forme singular ráră, plural ráre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rar:
rar adjectiv masculin, plural rari; forme ráră, plural ráre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Rar
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Rar:
Rar ≠ des
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'RAR'
RÂPURÓSRĂPÚSrăpușíeRAQQAHRARRÁRArára/rárararăuRAREFÁCȚIE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Rar
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Rînduri rar.
Pămînt rar.
Aerul rar al piscurilor.
O ceață rar; un material rar.
Bătaia rar a pendulei.
Venea rar pe la noi.
Rar se auzea cîte o șoaptă.
Un om rar.
Bijuterii rar.
RAR2 rară rari, rare 1 despre elemente omogene Care se află la intervale mai mari sau care sunt mai puțin numeroase decât în mod obisnuit.
Pământ rar.
Aerul rar al piscurilor.
O ceață rar; un material rar.
Bătaia rar a pendulei.
Venea rar pe la noi.



GRAMATICA cuvântului Rar?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rar.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Rar poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Rar sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE rar?
Vezi cuvântul rar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rar?
[ rar ]
Se pare că cuvântul rar are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL Rar
Inţelegi mai uşor cuvântul rar dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Piatră rară = piatră prețioasă
Piatră rară = piatră prețioasă



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Rar

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și da duhul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
care se află în partea aceasta dinspre vorbitor
nerv motor situat dedesusbtul limbii
a muri
a expira producând un curent de aer, pentru a înteți flacăra
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app