 | as |
|
| Retoric [ re-to-ric ] VEZI SINONIME PENTRU retoric PE ESINONIME.COM definiția cuvântului retoric în mai multe dicționareDefinițiile pentru retoric din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru retoric: *retóric, -ă adjectiv (latina rhetóricus despre vgr. retorikós). De retor saŭ de retorică, de elocŭență: exercițiĭ retorice. S. forme, plural e și ĭ. Arta care dă regulele elocŭențeĭ. Carte care tratează despre această artă: retorica luĭ Aristotele. Elocŭență afectată și seacă: asta e curată retorică! Figură retorică saŭ de retorică, expresiune saŭ întorsătură p. a face cuvîntarea maĭ vie și maĭ ușoară de înțeles. – Se disting tropurile saŭ figurile de cuvinte (elipsa, silepsa, inversiunea, pleonazmu, metafora, alegoria, catacreza, sinecdoca, metonimia, eŭfemizmu, antanaclaza, antonomazia, anadiploza, antifraza ș. a. și figurile retorice propriŭ zise orĭ de cugetare (antiteza, apostrofa, exclamațiunea, epifonema, interogațiunea, anticipațiunea, anafora, epifora, paronomazia, enumerațiunea, gradațiunea, reticența, întreruperea [suspensiunea], perifraza, ipérbola, litota, preferițiunea, prosopopeĭa, ipotipoza ș. a.). Forme diferite ale cuvantului retoric: retoric-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RETÓRIC: RETÓRIC, -Ă, retorici, -ce, substantiv feminin, adjectiv 1. S. forme Arta de a vorbi frumos; arta de a convinge un auditoriu de justețea ideilor expuse printr-o argumentație bogată, riguroasă, pusă în valoare de un stil ales; ansamblul regulilor care ajută la însușirea acestei arte. • Figură retorică = formă expresivă a vorbirii, care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă vigoare și caracter sugestiv. ♦ (peiorativ) Declamație emfatică, elocvență amplă și afectată. 2. Adj. Care aparține retoricii (1), privitor la retorică. ♦ (peiorativ; despre stilul sau felul de a vorbi al cuiva) Emfatic, afectat. [Variante: (învechit) ritórică substantiv feminin] – Din (1) limba neogreacă ritóriki, latina rhetorica, italiana retorica, limba franceza rhétorique, (2) latina rhetoricus, italiana retorico, limba franceza rhétorique, limba neogreacă ritorikós, germana rhetorisch. Forme diferite ale cuvantului retoric: retoric-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RETÓRIC: RETÓRIC, -Ă, retorici, -ce, substantiv feminin, adjectiv 1. S. forme Arta de a vorbi frumos; arta de a convinge un auditoriu prin măiestria argumentației, frumusețea stilului și a limbii etc.; ansamblul regulilor care ajută la însușirea acestei arte. • Figură retorică = formă expresivă a vorbirii, care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă vigoare și caracter sugestiv. ♦ (peiorativ) Declamație emfatică, elocvență amplă și afectată. 2. Adj. Care aparține retoricii (1), privitor la retorică. ♦ (peiorativ; despre stilul sau felul de a vorbi al cuiva) Emfatic, afectat. [Variante: (învechit) ritórică substantiv feminin] – Din (1) limba neogreacă ritóriki, latina rhetorica, italiana retorica, limba franceza rhétorique, (2) latina rhetoricus, italiana retorico, limba franceza rhétorique, greacă ritorikós. Forme diferite ale cuvantului retoric: retoric-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RETÓRIC: RETÓRIC, -Ă I. adjectiv care aparține retoricii; de retor. • (peiorativ; despre stil) afectat, emfatic. II. substantiv feminin 1. arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocvență. ♦ figură (de) retorică = formă de exprimare, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și vigoare. 2. (peiorativ) declarație emfatică; afectare (< limba franceza rhétorique, latina rhetorica, greacă rhetorike) Forme diferite ale cuvantului retoric: retoric-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RETORIC: RETORIC adjectiv 1. (învechit) retoricesc. (Figură retoric.) 2. afectat, artificial, bombastic, căutat, convențional, declamator, emfatic, fals, făcut, grandilocvent, manierat, nefiresc, nenatural, pompos, pretențios, (figurat) prețios, sunător, umflat. (Stil retoric, limbaj retoric.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RETÓRIC: RETÓRIC, -Ă, retorici, -e, adjectiv De retor; privitor la retorică, de retorică. Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți? EMINESCU, O. I 150. Forme diferite ale cuvantului retoric: retoric-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RETÓRIC: RETÓRIC retoriccă (retoricci, retoricce) 1) Care ține de retorică; propriu retoricii. Tratat retoric. 2) deprindere (despre stil, exprimare etc.) Care abundă în fraze și figuri nefirești. /<lat. rhetoricus, limba franceza rhétorique Forme diferite ale cuvantului retoric: retoriccă retoricci retoricce Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RETÓRIC: RETÓRIC, -Ă adjectiv De retor; de retorică. ♦ (peiorativ; despre stilul, felul de a vorbi al cuiva) Afectat, emfatic. [conform latina rhetoricus, italiana retorico]. Forme diferite ale cuvantului retoric: retoric-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru RETÓRIC: RETÓRIC, -Ă adjectiv (conform latina rhetoricus, limba franceza rhétorique, italiana retorico): în sintagmele interogativă retorică și stil retoric (vezi). Forme diferite ale cuvantului retoric: retoric-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru retoric: retóric adjectiv masculin, plural retórici; forme singular retórică, plural retórice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru retoric: retóric adjectiv masculin, plural retórici; forme retórică, plural retórice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru retoric: retoric a. ce ține de retor sau de retorică. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'RETORIC' RETOPÍTRÉTORretorcáretorcábilRETÓRICRETÓRICĂRETORICÉSCretoriciánRETORÍSM |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL retoric Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului retoric dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Figură retoric. Stil retoric, limbaj retoric. RETÓRIC retoriccă retoricci, retoricce 1 Care ține de retorică; propriu retoricii. Tratat retoric. Figură retoric. |
GRAMATICA cuvântului retoric? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului retoric. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul retoric poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE retoric? Vezi cuvântul retoric desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul retoric?[ re-to-ric ] Se pare că cuvântul retoric are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL retoric Inţelegi mai uşor cuvântul retoric dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Figură retorică = formă expresivă a vorbirii, care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă vigoare și caracter sugestiv Figură retorică = formă expresivă a vorbirii, care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă vigoare și caracter sugestiv ♦ figură de retorică = formă de exprimare, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și vigoare |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL retoric |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ foaie de titlu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
