eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție retorica


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Retorică [ re-to-ri-că ]
VEZI SINONIME PENTRU retorică PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului retorica în mai multe dicționare

Definițiile pentru retorica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RETÓRICĂ:
RETÓRICĂ substantiv feminin Arta de a vorbi frumos; ansamblul regulilor care ajută la însușirea acestei arte. vezi oratorie. Coconi îmbrăcați în catifele deprindeau retorica cu zîmbete fine și gesticulații alese. SADOVEANU, O. VI 411.
       • Figură de retorică = formă expresivă a vorbirii, care înfrumusețează stilul, dîndu-i mai multă vigoare și caracter sugestiv.
♦ (Peiorativ) Declamație emfatică, elocvență seacă și afectată; mijloace oratorice întrebuințate spre a convinge auditoriul. Ceea ce ei afecționează mai mult in polemica lor este de a zice acelor pe care-i atacă că au trădat și că au furat; educațiunea și retorica lor se învoiește foarte bine cu asemenea acuzațiuni, căci ele convin politicei și aspirațiunilor de cari sînt conduși. GHICA, S. 143.

– Variantă: ritórică (DACIA literar 36) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RETÓRICĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RETÓRICĂ:
RETÓRICĂ substantiv feminin

1. Arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocvență.
       • Figură (de) retorică = formă de vorbire, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și mai multă vigoare.

2. (peiorativ) Declamație emfatică, lipsită de un fond serios de idei; discurs pompos.
♦ Afectare în vorbire. [Gen. -cii. / conform limba franceza rhétorique, italiana retorica, latina rhetorica, greacă rhetorike].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

RETÓRICĂ
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru RETÓRICĂ:
RETÓRICĂ substantiv feminin (conform latina rhetorica, italiana retorica, limba franceza rhétorique, greacă rhetorike):

1. disciplină care studiază procedeele vorbirii frumoase, ale elocvenței.

2. arta de a vorbi frumos; oratorie, elocvență.

3. declamație emfatică, lipsită de un fond serios de idei; discurs pompos.

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

RETÓRICĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RETÓRICĂ:
RETÓRICĂ forme

1) Arta de a vorbi frumos și convingător; oratorie; elocvență.

2) Ramură a științei limbii care se ocupă cu studiul acestei arte. /<ngr. ritoriki, latina rhetorica, limba franceza rhétorique

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RETORICĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RETORICĂ:
RETORICĂ substantiv elocvență, oratorie, (învechit) limbuție, ritorie. (Își însușește arta retorica.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

retorică
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru retorică:
retorică forme

1. arta de a vorbi frumos;

2. afectațiune de elocvență.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

retorică
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru retorică:
retórică substantiv feminin, genitiv dativ articulat retóricii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

retorică
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru retorică:
retórică substantiv feminin, genitiv dativ articulat retóricii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'RETORICA'
RÉTORretorcáretorcábilRETÓRICRETÓRICĂRETORICÉSCretoriciánRETORÍSMRETOROMÁN

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL retorică
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului retorică dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
RETÓRICĂ substantiv elocvență, oratorie, învechit limbuție, ritorie: Își însușește arta retoricăii.
Își însușește arta retorică.

GRAMATICA cuvântului retorică?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului retorică.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul retorică poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul retorică sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru retorică la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE retorică?
Vezi cuvântul retorică desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul retorică?
[ re-to-ri-că ]
Se pare că cuvântul retorică are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL retorică
Inţelegi mai uşor cuvântul retorică dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Figură de retorică = formă expresivă a vorbirii, care înfrumusețează stilul, dîndu-i mai multă vigoare și caracter sugestiv
Figură de retorică = formă de vorbire, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și mai multă vigoare

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL retorică

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și bate joc de cineva sau de ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
preț al unei mărfi pe piața mondială
grupare de forțe armate însărcinată cu acțiuni militare pe teritoriul unor țări îndepărtate
a a lua în derâdere pe cineva; b a necinsti, a viola o fată, o femeie
a nu avea ce mânca; a mânca foarte puțin, a ciuguli
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app