eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție rostire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Rostire [ ros-ti-re ]
VEZI SINONIME PENTRU rostire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului rostire în mai multe dicționare

Definițiile pentru rostire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ROSTIRE:
ROSTÍRE, rostiri, substantiv feminin Faptul de a (se) rosti; exprimare; (concretizat) vorbă, spusă. Se vedea că orice cuvînt și orice lămurire mai de aproape ar fi fost prea mult pentru puterea lui de rostire. CAMIL PETRESCU, O. II 100. În urma acestor rostiri... mai mult nu putea să vorbească. DRĂGHICI, R. 205.
♦ Mod de a se exprima; elocvență. Se crede de om desăvîrșit. Rostirea-i, o minune; purtarea-i, un model Ce poate să slujească de pildă tuturora. NEGRUZZI, S. II 206.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ROSTIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ROSTIRE:
ROSTIRE s.

1. articulare, articulație, emitere, pronunțare, pronunție, (învechit) prozodie. (rostire deslușită a sunetelor.)

2. dicțiune, pronunțare, (grecism învechit) profora. (Are o rostire perfectă.)

3. (fonetică) fonetism, pronunțare, pronunție. (rostire regională.)

4. exprimare, formulare, pronunțare, spunere, zicere. (rostire unei opinii.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ROSTIRE
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru ROSTIRE:
ROSTÍRE substantiv feminin (< rosti < rost + sufix -i): pronunțare, zicere, vorbire; comunicare, limbaj.
Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

rostire
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rostire:
rostíre forme Pronunțare, acțiunea saŭ modu de a rosti: asta e o rostire dialectală.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ROSTIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ROSTIRE:
ROSTÍRE, rostiri, substantiv feminin Faptul de a rosti.

– vezi rosti.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ROSTIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ROSTIRE:
ROSTÍRE, rostiri, substantiv feminin Faptul de a rosti.

– vezi rosti.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

rostire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rostire:
rostíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat rostírii; plural rostíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rostire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rostire:
rostíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat rostírii; plural rostíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

rostire
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rostire:
rostire forme pronunțare.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ROSTIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ROSTIRE:
ROSTÍRE substantiv verbal stil.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

rostire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rostire:
rostire substantiv verbal STIL.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'ROSTIRE'
ROȘTÉIrostélrostelátROSTÍROSTÍREROSTISLAVROSTITÓRrostituítRostock

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rostire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rostire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Rostire deslușită a sunetelor.
Are o rostire perfectă.
Rostire regională.
Rostire unei opinii.
După rostire sentinței.
Rostire unui discurs.

GRAMATICA cuvântului rostire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rostire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rostire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul rostire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul rostire are forma: rostíri
VEZI PLURALUL pentru rostire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE rostire?
Vezi cuvântul rostire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rostire?
[ ros-ti-re ]
Se pare că cuvântul rostire are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rostire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Amprente digitale?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
curent în sociologie care extinde legile biologice ale luptei pentru existență și ale selecției naturale la domeniul fenomenelor sociale
în ordine, pe rând, metodic
urme lăsate de degete pe o suprafață și care servesc la identificarea autorului unei infracțiuni
laolaltă, împreună
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app