Definiție socotire

Cautăm definiția cuvântului socotire în mai multe dicționare

Definițiile pentru socotire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SOCOTIRE:
SOCOTIRE s.

1. calcul, calculare, socoteală, socotit, (rar) calculație, (popular) răboj, (învechit) sămăluire. (socotire anilor calendaristici.)

2. apreciere, calcul, calculare, estimare, estimație, evaluare, măsurare, prețuire, (regional) prețuială, (învechit) prețăluire. (socotire valorii unui obiect.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SOCOTIRE

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOCOTIRE:
SOCOTÍRE, socotiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) socoti și rezultatul ei.

– vezi socoti.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SOCOTIRE

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOCOTIRE:
SOCOTÍRE, socotiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) socoti și rezultatul ei.

– vezi socoti.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

socotire

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru socotire:
socotíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat socotírii; plural socotíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

socotire

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru socotire:
!socotíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat socotírii; plural socotíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CUVINTE APROPIATE DE 'SOCOTIRE'

Socot/e/anu socotelúță SOCOTÍ SOCOTÍNȚĂ SOCOTÍRE SOCOTÍT socotitoáre SOCOTITÓR socotitúră

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SOCOTIRE

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului socotire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

Socotire anilor calendaristici.

Socotire valorii unui obiect.

GRAMATICA cuvântului SOCOTIRE?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului socotire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SOCOTIRE poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul SOCOTIRE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
La plural substantivul socotire are forma: socotíri

VEZI PLURALUL pentru SOCOTIRE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE socotire?

Vezi cuvântul socotire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul socotire?

[ so-co-ti-re ]
Se pare că cuvântul socotire are patru silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SOCOTIRE

VEZI SINONIME PENTRU socotire PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A face un lucru mușama?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
a râde grozav, cu mare poftă
dispensă premergătoare divorțului prin care se acordă soților dreptul de a avea domicilii legale diferite
a ascunde, a mușamaliza
principiu de bază al relațiilor internaționale dintre state cu sisteme sociale diferite, potrivit căruia aceste state se angajează să trăiască în pace și să rezolve litigiile dintre ele fără a apela la forța armată – din limba france
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?