eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție stricat


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Stricat [ stri-cat ]
VEZI SINONIME PENTRU stricat PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului stricat în mai multe dicționare

Definițiile pentru stricat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
STRICAT
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICÁT2, -Ă, stricați, -te, adjectiv

1. (Despre obiecte, unelte, mecanisme) Care nu mai poate fi folosit, fiind deteriorat, defectat.
       • Expresia: A-i umbla (cuiva) gura ca o moară stricată vezi gură (I 3).

2. (Despre materii organice, în special despre alimente) Alterat, descompus. Mămăliga e cam stricată, că ne lasă boierul cu porumbul pe cîmp iarna nedijmuit. DUMITRIU, N. 17.

3. (Despre înjghebări, construcții) Dărîmat, surpat, năruit. Păserică, păserea, Mută-ți cuibu de-acolea Că-oi veni-ntr-o sară bat, Ți-i găsi cuibul stricat. ȘEZ. I

12. A doua zi dimineața s-a sculat băietul și, văzînd zidul stricat, s-a dus la tatu-so plîngînd. ib. IV 171.

4. (Despre oameni și părți ale corpului lor) Bolnav; vătămat. Dinți stricați. ▭ E un om cu mustățile mari, țepoase, cu un ochi stricat, acoperit pe jumătate de albeață. BOGZA, Ț. 64. Rămăsese c-un șold stricat în lupta de la Toplița. MIRONESCU, S. A. 124.
       • figurat Nici ea nu-i pentru d-ta, nici d-ta pentru dînsa; ș-ar rămînea un suflet stricat pe lume, de ți-ar fi milă și d-tale. GANE, N. III 37. Bată-te, bădițo, bată, Inima mea cea stricată. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 262.
       • Stricat de vărsat = cu mici cicatrice rotunde pe obraz (în locurile unde pielea a fost atacată de vărsatul negru); ciupit de vărsat. Stătusem într-o zi de vorbă... c-un tătar voinic și bine legat, stricat de vărsat. SADOVEANU, P. M. 115. Serdarul îi stricat de vărsat ca un ciur. ALECSANDRI, T. 740.
♦ (Rar) Degenerat, bicisnic, pipernicit. Purtați niște haine sucite pe niște trupuri stricate în care mă îndoiesc că este inimă. NEGRUZZI, S. I 245.

5. (Despre prietenie, dragoste etc.) Desfăcut, rupt. Smotrul se sfîrși... cu prăjituri, cu ciocniri de păhăruțe pline cu vin, cu rîs, cu gălăgie și, mai la urmă de tot, chiar cu vorbe înțepătoare și cu prietenii stricate între duduci. HOGAȘ, H. 86.

6. (Despre persoane) Certat, mîniat, supărat (cu cineva). Și ce nădejde ai aice pentru tine, Cînd tu cu toții ești stricat Și numai singur vinovat: Culege dar ce-ai semănat! DONICI, forme 53.

7. (Despre persoane) Decăzut moralicește, corupt, desfrînat, depravat. Eu... îs mare păcătos... Maaare!... S bețiv și stricat, cum nu se mai pomenește în șapte sate. REBREANU,

I. 25. Această femeie, isterică, stricată, întîlnindu-se la bal cu Soleanu, îi și face declarație de iubire, i se agață de gît. GHEREA, ST. Hristos I 276.
       • (Substantivat) Merită un stricat ca el să-l plîngă o ființă gingașă și distinsă ca tine? REBREANU,

I. 112.
Forme diferite ale cuvantului stricat: stricat-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



STRICAT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICAT adjectiv, s.

1. adjectiv degradat, deteriorat, învechit, uzat, (Moldova) hrentuit, (familial) hîrbuit, hodorogit, paradit, rablagit, (familial rar) răblărit. (Un obiect stricat.)

2. adjectiv degradat, deteriorat, ponosit, ros, tocit, uzat. (Haine stricat.)

3. adjectiv dărăpănat, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, ruinat, (regional și fam.) părăduit, (regional) răntuit. (O casă stricat.)

4. adjectiv avariat, deteriorat. (Sistem tehnic stricat.)

5. adjectiv defect, defectat, deranjat, dereglat, (rar) detracat, smintit. (Un mecanism, un ceas stricat.)

6. adjectiv forțat, spart. (Încuietoare stricat; lacăt stricat.)

7. adjectiv acrit, acru, alterat, descompus, fermentat, împuțit, înăcrit, (învechit și popular) searbăd, (regional) mocnit, sărbezit, (prin Maramures) scopt. (Aliment stricat.)

8. adjectiv alterat, descompus, rînced. (Untură stricat.)

9. adjectiv (medicina) cariat, găunos, găurit, (învechit și regional) scorboroșit, scorburos. (Măsea stricat.)

10. adjectiv (medicina) deranjat. (Are stomacul stricat.)

11. adjectiv alterat, poluat, stătut, viciat. (Un aer stricat.)

12. adjectiv deformat, denaturat, pocit, schimonosit, scîlciat, stîlcit, stropșit, (figurat) schingiuit. (O pronunțare stricat a cuvintelor.)

13. adjectiv corupt, deformat. (Forme lexicale stricat.)

14. adjectiv corupt, decăzut, depravat, desfrînat, destrăbălat, dezmățat, imoral, nerușinat, pervertit, vicios, (livresc) libertin, (rar) deșănțat, (popular și fam.) parșiv, (popular) deșucheat, (învechit și regional) rușinat, (regional) șucheat, teșmenit, (învechit) aselghicesc, demoralizat, spurcat. (O societate stricat.)

15. adjectiv, substantiv depravat, desfrînat, destrăbălat, dezmățat, imoral, (popular) curvar, (învechit) preacurvar, preacurvitor. (Un bărbat stricat.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STRICAT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICÁT2, -Ă, stricați, -te, adjectiv

1. (Despre obiecte, unelte, mecanisme) Care nu mai poate fi folosit, fiind defect, deteriorat.

2. (Despre materii organice, îndeosebi despre alimente) Alterat, descompus; (despre aer) greu respirabil, încărcat de substanțe sau mirosuri neplăcute, nocive.

3. (Despre înjghebări, construcții) Dărâmat, surpat, năruit.

4. (popular; despre oameni și părți ale corpului lor) Bolnav, vătămat; prin extensie becisnic.
       • Stricat de vărsat = cu urme de vărsat pe obraz.

5. (Despre relații de prietenie, de dragoste etc.) Desfăcut, rupt.

6. (Despre oameni) Certat, mâniat, supărat (cu cineva).

7. (Despre oameni; adesea substantivat) Decăzut moralicește; corupt, desfrânat, depravat.

– vezi strica.
Forme diferite ale cuvantului stricat: stricat-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

STRICAT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICÁT2, -Ă, stricați, -te, adjectiv

1. (Despre obiecte, unelte, mecanisme) Care nu mai poate fi folosit, fiind defect, deteriorat.

2. (Despre materii organice, îndeosebi despre alimente) Alterat, descompus; (despre aer) greu respirabil, încărcat de substanțe sau mirosuri neplăcute, nocive.

3. (Despre înjghebări, construcții) Dărâmat, surpat, năruit.

4. (popular; despre oameni și părți ale corpului lor) Bolnav, vătămat; prin extensie becisnic.
       • Stricat de vărsat = cu urme de vărsat pe obraz.

5. (Despre relații de prietenie, de dragoste etc.) Desfăcut, rupt.

6. (Despre oameni) Certat, mâniat, supărat (cu cineva).

7. (Despre oameni; adesea substantivat) Decăzut moralicește; corupt, desfrânat, depravat.

– vezi strica.
Forme diferite ale cuvantului stricat: stricat-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



stricat
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru stricat:
stricát, -ă adjectiv Vătămat, deteriorat: o mașină stricată. Alterat, putred, cariat: lapte stricat, poame stricate, dințĭ stricațĭ. figurat Corupt: om stricat.
Forme diferite ale cuvantului stricat: stricat-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

STRICAT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICÁT1 substantiv neutru Faptul de a (se) strica; stricare. Așa e, Spancioc; dar, fătul meu, Stricatul este lesne și dresul este greu. ALECSANDRI, T. II 71.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

stricat
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru stricat:
stricat a.

1. vătămat: un dinte stricat;

2. putred;

3. figurat corupt: om stricat. ║ n. fapta de a strica: stricatul este lesne și dresul greu AL.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

STRICAT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICÁT stricattă (stricatți, stricatte)

1) vezi A STRICA și A SE STRICA.

2) (despre persoane) Care este dezechilibrat psihic. /v. a (se) strica
Forme diferite ale cuvantului stricat: stricattă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

stricat
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru stricat:
stricát substantiv neutru (învechit)

1. stricare, degradare, deteriorare.

2. boală.

3. nesocotire, desconsiderare, ignorare, neglijare.

Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

stricat
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru stricat:
stricat, -ă, stricați, -te adjectiv (despre oameni)

1. certat, supărat.

2. corupt, desfrânat, depravat.
Forme diferite ale cuvantului stricat: stricat-ă

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

STRICAT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICÁT adjectiv verbal contrafăcut, falsificat, mutilat, schilod, schilodit, spălăcit, șters.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

stricat
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru stricat:
stricat adjectiv verbal CONTRAFĂCUT. FALSIFICAT. MUTILAT. SCHILOD. SCHILODIT. SPĂLĂCIT. ȘTERS.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STRICAT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICÁT adjectiv, adverb vezi defectuos, greșit, incorect, necorect, prost, rău.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

stricat
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru stricat:
stricat adjectiv, adverb vezi DEFECTUOS. GREȘIT. INCORECT. NECORECT. PROST. RĂU.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STRICAT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICÁT1 substantiv neutru Faptul de a (se) strica.

– vezi strica.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

STRICAT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRICAT:
STRICÁT1 substantiv neutru Faptul de a (se) strica.

– vezi strica.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Stricat
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Stricat:
Stricat ≠ bun, sănătos
Definiție sursă: Dicționar de antonime

stricat
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru stricat:
stricát substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

stricat
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru stricat:
stricát substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'STRICAT'
STRICĂCIÚNEȘTRICĂNÍștricárSTRICÁRESTRICÁTSTRICÁTĂSTRICĂȚELstricățéscstricățí

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL stricat
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului stricat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Un obiect stricat.
Haine stricat.
O casă stricat.
Sistem tehnic stricat.
Un mecanism, un ceas stricat.
Încuietoare stricat; lacăt stricat.
Aliment stricat.
Untură stricat.
Măsea stricat.
Are stomacul stricat.
Un aer stricat.
O pronunțare stricat a cuvintelor.
Forme lexicale stricat.
O societate stricat.
Un bărbat stricat.
Are stomacul stricat.
Forme lexicale stricat.
Un bărbat stricat.
STRICÁT stricattă stricatți, stricatte 1 vezi A STRICA și A SE STRICA.

GRAMATICA cuvântului stricat?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului stricat.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul stricat poate fi: substantiv, adjectiv, adverb

CUM DESPART ÎN SILABE stricat?
Vezi cuvântul stricat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul stricat?
[ stri-cat ]
Se pare că cuvântul stricat are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL stricat
Inţelegi mai uşor cuvântul stricat dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Stricat de vărsat = cu mici cicatrice rotunde pe obraz în locurile unde pielea a fost atacată de vărsatul negru; ciupit de vărsat
Stricat de vărsat = cu urme de vărsat pe obraz
Stricat de vărsat = cu urme de vărsat pe obraz



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL stricat

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Compus: regional măr-gutuie?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
principal, fundamental; a pune bază ele
dryas
gutuie
doză foarte mică
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?