eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tema


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Temă [ te-mă ]
VEZI SINONIME PENTRU temă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tema în mai multe dicționare

Definițiile pentru tema din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TEMĂ:
TÉMĂ, teme, substantiv feminin

1. Aspect al realității care se reflectă într-o operă artistică; problemă principală dezvoltată într-o expunere; subiect. vezi teză. Scene de pe front și din spatele frontului unde acționează partizanii, iată temele bogate care inspiră pictorii și sculptorii sovietici. STANCU, U.R.S.S. 58. Nu tema morală ori imorală face moralitatea ori imoralitatea producțiunei artistice, ci felul tratării acestei teme de către artist. GHEREA, ST. Hristos II 276.
       • locuțiune prepoziție Pe tema... = în jurul problemei..., despre problema... Discuții pe tema pregătirii profesionale.
♦ Motiv melodic dintr-o piesă muzicală. Căuta mult pînă ce găsea tona principală. După ce se fixa asupra temei principale, lucra întreaga compoziție... cu ușurință. STANCU, U.R.S.S. 88. Drumul Oltului prin lume e un cîntec neîntrerupt, un lung poem simfonic, căruia mereu i se adaugă noi melodii și teme. BOGZA, C. O. 125.

2. Exercițiu scris dat școlarilor, pentru aplicarea cunoștințelor dobîndite. Ne dete la regula de trei tema următoare. CREANGĂ, A. 76.

3. Parte a unui cuvînt constituită din rădăcină, la care se adaugă desinențele sau sufixele. Toponimicele romînești cu tema desn- aparțin, aproape în întregime, unor ape curgătoare. IORDAN, N. L. 87.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TEMĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TEMĂ:
TÉMĂ, teme, substantiv feminin

1. Idee principală care este dezvoltată într-o operă, într-o expunere; subiect; aspect al realității care se reflectă într-o operă artistică.
       • locuțiune prepoziție Pe tema... = în jurul problemei..., despre problema...

2. Motiv melodic dintr-o piesă muzicală.
       • Temă cu variațiuni = compoziție muzicală care constă în enunțarea unei teme și în valorificarea ei prin diferite transformări ulterioare.

3. Exercițiu scris dat școlarilor, studenților etc. pentru aplicarea cunoștințelor dobândite.

4. (lingvistică) Grupare de elemente din structura unui cuvânt, constituită din rădăcină, urmată de o vocală tematică și adesea de unul sau mai multe sufixe (gramaticale sau lexicale) ori precedată de prefixe și caracterizată prin faptul că este comună formelor unuia și aceluiași cuvânt.

– Din latina thema. conform limba franceza thème, italiana tema.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TEMĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TEMĂ:
TÉMĂ, teme, substantiv feminin

1. Idee principală care este dezvoltată într-o operă, într-o expunere; subiect; aspect al realității care se reflectă într-o operă artistică.
       • locuțiune prepoziție Pe tema... = în jurul problemei..., despre problema...

2. Motiv melodic dintr-o piesă muzicală.
       • Temă cu variațiuni = compoziție muzicală care constă în enunțarea unei teme și în valorificarea ei prin diferite transformări ulterioare.

3. Exercițiu scris dat școlarilor, studenților etc. pentru aplicarea cunoștințelor dobândite.

4. (lingvistică) Grupare de elemente din structura unui cuvânt, constituită din rădăcină, urmată de o vocală tematică și adesea de unul sau mai multe sufixe (gramaticale sau lexicale) ori precedată de prefixe și caracterizată prin faptul că este comună formelor unuia și aceluiași cuvânt.

– Din latina thema. conform limba franceza thème, italiana tema.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TEMĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TEMĂ:
TÉMĂ substantiv feminin

1. subiect, problemă principală care se dezvoltă într-o expunere; aspect al vieții care se reflectă într-o operă artistică.

2. motiv melodic al unei compoziții muzicale pe care se compun variațiunile.

3. lucrare scrisă dată elevilor pentru aplicarea cunoștințelor.

4. (lingvistică) parte a unui cuvânt alcătuit din rădăcină (împreună cu prefixele și sufixele), comună numai unuia și aceluiași cuvânt.

5. (termen militar) tema tactică = plan stabilit pentru a servi ca bază studiului teoretic sau practic, cu sau fără trupe, al unei operații de război. (< limba franceza thème, latina, greacă thema, italiana tema)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TEMĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TEMĂ:
TÉMĂ substantiv feminin

1. Subiect, materie, problemă (principală) care urmează să fie lămurită; ideea fundamentală care se dezvoltă într-o expunere, într-o operă literară etc.
♦ Grup de fenomene, de aspecte ale vieții materiale și spirituale prezente în opera de artă.
♦ Motiv melodic al unei compoziții muzicale, pe care se compun variațiunile.

2. Subiect de compoziție pentru școlari.
♦ Lucrare (scrisă) pregătită de un școlar.

3. (gramatică) Parte a unui cuvânt alcătuită de rădăcină, împreună cu prefixele și sufixele. [conform limba franceza thème, italiana tema, latina thema < greacă thema

– subiect].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TEMĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMĂ:
TÉMĂ temae forme

1) Idee fundamentală tratată într-o lucrare (științifică, artistică etc.). tema actuală.

2) Frază sau peisaj care formează desenul melodic sau ritmic al unei compoziții muzicale; motiv. tema cu variații.

3) Lucrare scrisă dată spre executare (acasă) elevilor sau studenților.

4) lingvistică Parte a cuvântului care, pe lângă rădăcină, poate cuprinde sufixe sau prefixe și este comună formelor flexionare ale cuvântului. tema nominală. tema verbală. [G.-D. temei] /<lat., limba neogreacă thema, limba franceza thême, germana Thema
Forme diferite ale cuvantului tema: temae
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

temă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru temă:
*témă forme, plural e (vgr. théma, lucru pus. vezi ana-temă). Subĭect, materie (de tratat, de dezvoltat): a trata o temă ingrată. Traducere de școală din limba maternă în alta: temă latină, germană ( vezi versiune). gramatică Rădăcina unuĭ cuvînt. muzică Motiv pe care se compune o bucată de contrapunct orĭ de variațiunĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

TEMĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMĂ:
TEMĂ s.

1. chestiune, lucru, problemă, subiect, (învechit și regional) prochimen, (învechit) materie. (Mulțimea și diversitatea temaelor discutate; să trecem la tema care interesează.)

2. motiv. (tema literară.)

3. lecție, (învechit) matimă, tablă. (Și-a învățat tema pentru mîine.)

4. (lingvistică) (învechit) tulpină. (tema unui cuvînt.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

temă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru temă:
témă substantiv feminin, genitiv dativ articulat témei; plural téme
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

temă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru temă:
témă substantiv feminin, genitiv dativ articulat témei; plural téme
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TEMA'
TELURÚRĂTELURUSTELVEÁtemTÉMĂtemasúcTEMÁTICTEMÁTICĂTEMATÍSM

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL temă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului temă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TÉMĂ temăe forme 1 Idee fundamentală tratată într-o lucrare științifică, artistică etc.
Temă actuală.
Temă cu variații.
Temă nominală.
Temă verbală.
Mulțimea și diversitatea temăelor discutate; să trecem la temă care interesează.
Temă literară.
Și-a învățat temă pentru mîine.
Temă unui cuvînt.

GRAMATICA cuvântului temă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului temă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul temă poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul temă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul temă are forma: téme
VEZI PLURALUL pentru temă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE temă?
Vezi cuvântul temă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul temă?
[ te-mă ]
Se pare că cuvântul temă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL temă
Inţelegi mai uşor cuvântul temă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
= în jurul problemei
= în jurul problemei
Temă cu variațiuni = compoziție muzicală care constă în enunțarea unei teme și în valorificarea ei prin diferite transformări ulterioare
= în jurul problemei
Temă cu variațiuni = compoziție muzicală care constă în enunțarea unei teme și în valorificarea ei prin diferite transformări ulterioare
Termen militar tema tactică = plan stabilit pentru a servi ca bază studiului teoretic sau practic, cu sau fără trupe, al unei operații de război

© 2024 qDictionar.com