eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție trebuincios


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Trebuincios [ tre-bu-in-ci-os ]
VEZI SINONIME PENTRU trebuincios PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului trebuincios în mai multe dicționare

Definițiile pentru trebuincios din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TREBUINCIÓS:
TREBUINCIÓS, -OÁSĂ, trebuincioși, -oase, adjectiv (Astăzi rar) Folositor, necesar, util; de trebuință. Se hotărîse chiar să spună preotului că e nedrept cu Ion, dar niciodată nu găsise... curajul trebuincios. REBREANU,

I. 108. Își luară și uneltele trebuincioase. ISPIRESCU, L. 372. S-au frînt cele mai trebuincioase catarguri. DRĂGHICI, R. 25.
       • (Substantivat, neobișnuit) Nici un product nu putea să iasă din țară pînă mai întîi nu se aproviziona toate shaturile cu trebuincioasele garnizoanelor și locuitorilor cetăților dunărene. GHICA, S. vezi
Forme diferite ale cuvantului trebuincios: -oÁsĂ

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TREBUINCIOS
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TREBUINCIOS:
TREBUINCIOS adjectiv

1. folositor, necesar, util, (rar) trebuitor, (învechit) trebnic. (O muncă trebuincios.)

2. cerut, cuvenit, necesar, trebuitor, (popular) cuviincios, (învechit) recerut. (A făcut toate lucrurile trebuincios pentru...)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TREBUINCIÓS
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TREBUINCIÓS:
TREBUINCIÓS, -OÁSĂ, trebuincioși, -oase, adjectiv (Adesea adverbial) Necesar, folositor, util, de trebuință, trebuitor. [ pronunție: -bu-in-]

– Trebuință + sufix -ios.
Forme diferite ale cuvantului trebuincios: -oÁsĂ

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TREBUINCIÓS
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TREBUINCIÓS:
TREBUINCIÓS, -OÁSĂ, trebuincioși, -oase, adjectiv (Adesea adverbial) Necesar, folositor, util, de trebuință, trebuitor. [ pronunție: bu-in-]

– Trebuință + sufix -ios.
Forme diferite ale cuvantului trebuincios: -oÁsĂ

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TREBUINCIÓS
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TREBUINCIÓS:
TREBUINCIÓS trebuinciosoásă (trebuinciosóși, trebuinciosoáse) Care este de trebuință; folositor; util. [silabe -bu-in-] /trebuință + sufix trebuinciosos
Forme diferite ale cuvantului trebuincios: oásă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

trebuincios
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trebuincios:
trebuinciós (-bu-in-) adjectiv masculin, plural trebuincióși; forme trebuincioásă, plural trebuincioáse
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

trebuincios
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trebuincios:
trebuinciós adjectiv masculin, plural trebuincióși; forme singular trebuincioásă, plural trebuincioáse,
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

trebuincios
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru trebuincios:
trebuincios a. necesar.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'TREBUINCIOS'
TREBȘOÁRĂtrebueTREBUÍTRÉBUIETREBUINCIÓSTREBUÍNȚĂTREBUITÓRTREBUNÁLTREBUNÁR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL trebuincios
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trebuincios dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O muncă trebuincios.
A făcut toate lucrurile trebuincios pentru.
A făcut toate lucrurile trebuinciosoase pentru.
TREBUINCIÓS trebuinciosoásă trebuinciosóși, trebuinciosoáse Care este de trebuință; folositor; util.
[silabe -bu-in-] /trebuință + sufix trebuinciosos.

GRAMATICA cuvântului trebuincios?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trebuincios.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul trebuincios poate fi: adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul trebuincios sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE trebuincios?
Vezi cuvântul trebuincios desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trebuincios?
[ tre-bu-in-ci-os ]
Se pare că cuvântul trebuincios are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL trebuincios

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cabinetul ministrului Sef sau director de cabinet?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a nu duce ceva până la capăt
a face pe cineva să plângă
funcționar însărcinat cu pregătirea lucrărilor unui conducător de mare instituție
numele unei cântări bisericești care se cântă la sfârșitul cununiei; figurat căsătorie
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app