 | as |
|
| Trecătoare [ tre-că-toa-re ] VEZI SINONIME PENTRU trecătoare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului trecatoare în mai multe dicționareDefinițiile pentru trecatoare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRECĂTOARE: TRECĂTOÁRE, trecători, substantiv feminin 1. Drum îngust de trecere printre doi munți sau printre două șiruri de munți (de obicei de-a lungul unei ape); pasiv vezi cheie, defileu. Trecătoarea de la Juvala era troienită greu. CAMIL PETRESCU, O. I 544. M-a făcut maica voinic Să n-am frică de nimic... Să mă țiu pe la strimtori, Pe la munți în trecători, În drum pe la negustori. TEODORESCU, P. P. 292. 2. Loc de trecere. Lasă că oamenii treceau mai mult pe lîngă punte, decît peste ea; dar în verb reflexiv:eme de ploaie, cînd părîul se umfla, ea slujea întregului sat de trecătoare. SLAVICI, N. I 110. ♦ Hățaș (al vînatului). – plural și: (învechit) trecătoare (HASDEU, I. vezi 122). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRECĂTOARE: TRECĂTOÁRE trecatoareóri forme Cale naturală de trecere între doi munți sau între două șiruri muntoase; defileu; pasiv /a trece + sufix trecatoareătoare Forme diferite ale cuvantului trecatoare: trecatoareóri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRECĂTOARE: TRECĂTOARE substantiv (georgrafic) pas, strîmtoare, (popular) plai, strungă, (regional) obîrșie, (învechit) potecă, strîmtură. (trecatoare Oituz.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru trecătoare: trecătoáre (loc de trecere) substantiv feminin, genitiv dativ articulat trecătórii; plural trecătóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru trecătoare: trecătoáre (drum de trecere) substantiv feminin, genitiv dativ articulat trecătórii; plural trecătóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRECATOARE' TREBUITÓRTREBUNÁLTREBUNÁRTREBUȘOÁRĂTRECĂTOÁRETRECĂTÓRTRÉCETRECENTÍSTTRECÉNTO |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TRECĂTOARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului trecătoare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TRECĂTOÁRE trecĂtoareóri forme Cale naturală de trecere între doi munți sau între două șiruri muntoase; defileu; pasiv /a trece + sufix trecĂtoareătoare. TrecĂtoare Oituz. |
GRAMATICA cuvântului TRECĂTOARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului trecătoare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TRECĂTOARE poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE trecătoare? Vezi cuvântul trecătoare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul trecătoare?[ tre-că-toa-re ] Se pare că cuvântul trecătoare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TRECĂTOARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Primă de asigurare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul trecătoare are forma: trecătóri
