eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție uimi


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Uimi [ ui-mi ]
VEZI SINONIME PENTRU uimi PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului uimi în mai multe dicționare

Definițiile pentru uimi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a uimi
Verbul: a uimi (forma la infinitiv)
A uimi conjugat la timpul prezent:
  • eu uimesc
  • tu uimești
  • el ea uimește
  • noi uimim
  • voi uimiți
  • ei ele uimesc
VEZI VERBUL a uimi CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












UIMI
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru UIMI:
UIMÍ, uimesc, verb IV. tranzitiv

1. A produce mirare sau admirație, a surprinde puternic, a impresiona profund. vezi ului. Vorbești cu un calm care mă uimește. BARANGA,

I. 184. O păsărică vine, prevestind țărmuri vecine... Pe catarg ea saltă, cîntă, Ne uimește, ne încîntă Ș-apoi zboară ca un vis. ALECSANDRI, P. A. 83.
       • absolut A uimit mai ales noutatea cea mai proaspătă. CAMIL PETRESCU, U. N. 170. Fie Răzvan ori și unde, el tot țeara ș-o iubește, Dacă prin faptele sale se rădică și uimește. HASDEU, R. vezi 123.
♦ reflexiv A fi cuprins de mirare sau de admirație. Cît viteazul o zărește, Pe loc stă și se uimește. ALECSANDRI, P. II 91.
       • figurat Văile și munții se uimesc auzindu-i cînticele. EMINESCU, N.

5. Ce netedă cîmpie! cum ochiul se uimește! ALEXANDRESCU, P. 88.

2. (Învechit) A tulbura, a zăpăci, a buimăci. Mă uimești dacă nu mîntui... Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i. EMINESCU, O. I 154. Vinul... îngreuiază trupul și uimește și îmbată mintea. PISCUPESCU, O. 200.
       • reflexiv Pînă acum tu ești ca unul care a găsit o comoară... Se uimește, nu-i vine a crede. SADOVEANU, O. VII 88. Hamalul, carele nu mai văzuse să aibă atîta sumă de bani de cînd se născuse, se uimi de bucurie. GORJAN, H. II

15.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



UIMI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru UIMI:
UIMI verb

1. a minuna, a stupefia, a surprinde, a ului. (Ce-mi spui tu pur și simplu mă uimi.)

2. a ului, (figurat) a speria. (M-a uimi cu inteligența lui.)

3. a năuci, a stupefia, a ului. (Vestea aflată l-a uimi.)

4. a se cruci, a se minuna, a se ului, (popular) a se încruci, (regional) a se ugni, (Transilvania și Banat) a se pocozi, (învechit) a se ciudi, a se divi. (Se uimi de ce aude.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

UIMI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru UIMI:
UIMÍ, uimesc, verb IV. tranzitiv A stârni, a provoca o mare (și neașteptată) mirare, admirație, emoție; a impresiona puternic, a surprinde, a ului.
♦ (învechit) A tulbura, a zăpăci, a buimăci.

– Et. nec.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



UIMI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru UIMI:
UIMÍ, uimesc, verb IV. tranzitiv A stârni, a provoca o mare (și neașteptată) mirare, admirație, emoție; a impresiona puternic, a surprinde, a ului.
♦ (învechit) A tulbura, a zăpăci, a buimăci.

– Et. nec.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

uimi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru uimi:
uimí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele uimésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea uimeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural uimeáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

uimi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru uimi:
uimí (a uimi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele uimésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea uimeá; conjunctiv prezent 3 să uimeáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'UIMI'
ÚIMĂUIMĂCEÁLĂUIMĂCÍUIMEÁLĂUIMÍUIMÍREUIMÍTUIMITÓRÚINĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL uimi
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului uimi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ce-mi spui tu pur și simplu mă uimi.
M-a uimi cu inteligența lui.
Vestea aflată l-a uimi.
Se uimi de ce aude.
Ce-mi spui tu pur și simplu mă uimi.
M-a uimi cu inteligența lui.
Vestea aflată l-a uimi.
Uimí a uimi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele uimésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea uimeá; conjunctiv prezent 3 să uimeáscă.

GRAMATICA cuvântului uimi?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului uimi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul uimi poate fi: verb,

CUM DESPART ÎN SILABE uimi?
Vezi cuvântul uimi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul uimi?
[ ui-mi ]
Se pare că cuvântul uimi are două silabe



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL uimi

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se crede sau a se socoti buricul pământului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
cercul de intersecție a sferei cerești cu un plan perpendicular pe verticala locului și care trece prin centrul pământului
soție etim
a se crede sau a se socoti cel mai important dintre toți
act al instanței judecătorești în care sunt consemnate dispozițiile luate de aceasta în cursul procesului
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?