 | as |
|
| Urător [ u-ră-tor ] VEZI SINONIME PENTRU urător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului urator în mai multe dicționareDefinițiile pentru urator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru URĂTÓR: URĂTÓR, -OÁRE, urători, -oare, substantiv masculin și forme Cel care colindă (în grup cu alții) de la casă la casă în ajunul anului nou (și recită «plugușorul»). vezi colindător. Era un vuiet de tobe, de buhaie, de clopote, de credeai că se dărîmă păreții cînd începeau urătorii. SADOVEANU, O. I 398. Urătorii conteniseră; la fereastră tremura numai vîntul iernii; cele din urmă clipe ale anului vechi se scurgeau domol. id. ib. III 253. Prin orașe răsfățate, Prin bordeie și prin sate, Sara, după asfințit, Urătorii au pornit. BELDICEANU, P. 66. • (Adjectival) figurat Buhaiul urător în ajunul anului nou. RUSSO, S. 22. ♦ Persoană care face o orație de nuntă. Forme diferite ale cuvantului urator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru URĂTÓR: URĂTÓR uratori m. Persoană care umblă cu uratul în seara de Anul Nou; hăitor. /a ura + sufix uratorător Forme diferite ale cuvantului urator: uratori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru URĂTÓR: URĂTÓR, -OÁRE, urători, -oare, substantiv masculin și forme Colindător (care urează). – Ura2 + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului urator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru URĂTÓR: URĂTÓR, -OÁRE, urători, -oare, substantiv masculin și forme Colindător (care urează). – Ura2 + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului urator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru URĂTOR: URĂTOR substantiv colindător, (popular) pițărău, (regional) colindreț. (urator de Anul nou.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru urător: urătór substantiv masculin, plural urătóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru urător: urătór substantiv masculin, plural urătóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'URATOR' uráțieURÂȚÍREURÂȚÍTurătoáreURĂTÓRUrătuURĂTÚRĂURATURÍEURAWA |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL urător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului urător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii URĂTÓR urători m. /a ura + sufix urătorător. Urător de Anul nou. |
GRAMATICA cuvântului urător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului urător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul urător poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE urător? Vezi cuvântul urător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul urător?[ u-ră-tor ] Se pare că cuvântul urător are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL urător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și lua adio de la ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul urător are forma: urătóri
