 | as |
|
| Vrednicie [ vred-ni-ci-e ] VEZI SINONIME PENTRU vrednicie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vrednicie în mai multe dicționareDefinițiile pentru vrednicie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VREDNICIE: verb reflexiv:EDNICÍE, (2) verb reflexiv:ednicii, substantiv feminin 1. Calitatea de a fi verb reflexiv:ednic; hărnicie, îndemînare (la lucru). Era o mîndreță de om, vestit pe toată valea Similei de cinste și de verb reflexiv:ednicie. VLAHUȚĂ, O. A. III 13. Se dusese veste în lume de verb reflexiv:ednicia ei. ISPIRESCU, L. 347. Mă uit la acea fată... Cîtă verb reflexiv:ednicie are la lucru. ȘEZ. I 262. ♦ Capacitate, pricepere, destoinicie. Cei doi tovarăși înțeleseră lămurit că leahul dorește să le arate verb reflexiv:ednicia eretelui. SADOVEANU O. VII 82. Bunul părinte... atribuind știința mea la verb reflexiv:ednicia învățătorului, porunci să cumpere cinci coți postav... pre care îl trimise dascălului. NEGRUZZI, S. I 11. 2. Faptă de merit, acțiune demnă de răsplată. Mama... m-a lăudat de verb reflexiv:ednicia ce făcusem. CREANGĂ, A. 61. ♦ Iscusință în luptă, în războaie; vitejie. Noi n-am uitat, căpitane. Tudore, verb reflexiv:ednicia ta și am credință că la nevoie vei ști să-ți pui pieptul iar. SADOVEANU, O. VII 109. Ostași!... sînt mulțămit de voi!... V-ați purtat cu. verb reflexiv:ednicie la luptă! ALECSANDRI, T. II 15.Cinste. Cununia însă vom face-o tocmai după crăciun ca să ne putem înfățișa. cu verb reflexiv:ednicie. REBREANU, R. I 31. ♦ (Învechit și arhaizant) Demnitate (2). Rădicarea cneazului Cerchescoi la verb reflexiv:ednicia de mare canțelar... făcu pre Cantemir a se lăsa. NEGRUZZI, S. II 152. Forme diferite ale cuvantului vrednicie: Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VREDNICIE: verb reflexiv:EDNICIE s. 1. hărnicie, rîvnă, silință, sîrguință, strădanie, străduință, zel, (popular) sîrg, (învechit) activitate, diligență. (E de admirat vrednicie lui.) 2. capacitate, competență, destoinicie, pregătire, pricepere, seriozitate, valoare, (învechit și popular) hărnicie, (învechit) practică, volnicie. (Profesionist de mare vrednicie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VREDNICIE: verb reflexiv:EDNICÍE, verb reflexiv:ednicii, substantiv feminin 1. Calitatea de a fi verb reflexiv:ednic; hărnicie, îndemânare; capacitate, pricepere. 2. Faptă de merit, acțiune demnă de răsplată. ♦ Vitejie. 3. Cinste. ♦ (învechit și arhaic) Demnitate. – verb reflexiv:ednic + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VREDNICIE: verb reflexiv:EDNICÍE, verb reflexiv:ednicii, substantiv feminin 1. Calitatea de a fi verb reflexiv:ednic; hărnicie, îndemânare; capacitate, pricepere. 2. Faptă de merit, acțiune demnă de răsplată. ♦ Vitejie. 3. Cinste. ♦ (învechit) Demnitate. – verb reflexiv:ednic + sufix -ie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VREDNICIE: verb reflexiv:EDNICÍE vredniciei forme 1) Caracter verb reflexiv:ednic; pricepere și îndemânare la lucru. 2) Stare de om verb reflexiv:ednic. 3) învechit Treaptă într-o ierahie; rang. [G.-D. verb reflexiv:edniciei] /vrednic + sufix vrednicieie Forme diferite ale cuvantului vrednicie: vredniciei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vrednicie: verb reflexiv:ednicíe forme (despre verb reflexiv:ednic). Capacitate (Rar). Hărnicie. Demnitate: a te purta cu verb reflexiv:ednicie. – Și verb reflexiv:eĭn- (est) și verb reflexiv:en- (vest). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vrednicie: verb reflexiv:ednicíe substantiv feminin, articulat verb reflexiv:ednicía, genitiv dativ articulat verb reflexiv:ednicíei; plural verb reflexiv:ednicíi, articulat verb reflexiv:ednicíile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vrednicie: verb reflexiv:ednicíe substantiv feminin, articulat verb reflexiv:ednicía, genitiv dativ articulat verb reflexiv:ednicíei; plural verb reflexiv:ednicíi, articulat verb reflexiv:ednicíile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vrednicie: verb reflexiv:ednicie substantiv verbal DEMNITATE. MERIT. POZIȚIE. RANG. TREAPTĂ. VALOARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru VREDNICIE: verb reflexiv:EDNICÍE s. 1. vezi hărnicie. 2. vezi capacitate. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Vrednicie: verb reflexiv:ednicie ≠ nevrednicie Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'VREDNICIE' VRÉCIEVRÉDNICvrednicéscVREDNICÍVREDNICÍEVREDNICÍȚĂVREJVrelanVRÉME |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Vrednicie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vrednicie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii E de admirat vrednicie lui. Profesionist de mare vrednicie. Verb reflexiv:EDNICÍE vredniciei forme 1 Caracter verb reflexiv:ednic; pricepere și îndemânare la lucru. Verb reflexiv:edniciei] /vrednic + sufix vrednicieie. |
GRAMATICA cuvântului Vrednicie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vrednicie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Vrednicie poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vrednicie? Vezi cuvântul vrednicie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vrednicie?[ vred-ni-ci-e ] Se pare că cuvântul vrednicie are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Vrednicie |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu dumnezeu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
