Antonime incumeta

Antonime a se încumeta

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului A se încumeta: a (se) jena a se rușina a se sfii Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

ÎNCUMETÁ, încúmet, verb

I. reflexiv

1. (De obicei urmat de o propoziție completivă introdusă prin «să», de o determinare introdusă prin prepoziție «la» sau, mai rar, de un infinitiv) A îndrăzni să întreprinzi sau să încerci ceva fără a lua în seamă riscurile, a avea curaj, a cuteza. Să-ți dau, mai tîrzior, Aripi, credință și dor Ca să te-ncumeți și la zbor. TOMA, C. vezi 408. Prin apă nu s-a încumetat să treacă. RETEGANUL, P. III 35. Nu mă voi încumeta a spune ceea ce aievea n-am văzut cu ochii. ODOBESCU, S. III 78.

2. (Rar, urmat de o determinare introdusă prin prepoziție «în») A se baza, a se bizui pe ceva, a se încrede în ceva. Nelegiuiții se încumetau în mulțimea lor. ISPIRESCU, M. vezi 21.

– Accentuat și: (prezent industrie) încumét. - Variante: (învechit și regional) încumătá (BĂLCESCU, O. II 104) verb I, încuméte (perf. și încumesei, participiu încumes) (ISPIRESCU, L. 219) verb

III.