Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
LICURÍCI, licurici, substantiv masculin Insectă din ordinul coleopterelor, a cărei femelă cu aspect de larvă răspîndește la întuneric o lumină fosforescentă produsă pe ultimele inele ale abdomenului (Lamphyris noctiluca). Sus, Vega scînteia ca un licurici verzui al cerului. C. PETRESCU, S. 23. Cîntă pasărea de seară, iar în iarba-nrourală, Cu grămada, licuricii luminițele-și arată. EFTIMIU, Î. 27. Iar pe vechiul zid... Licăriri de pietre scumpe licurici zglobii presar. MACEDONSKI, O. I 155 ...