 | as |
|
| Constant [ con-stant ] VEZI SINONIME PENTRU constant PE ESINONIME.COM definiția cuvântului constant în mai multe dicționareDefinițiile pentru constant din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru constant: constánt, constantă [Atestat: GFIICA, S. 209 / Plural: constantnți, constante / Etimologie: franceza constant, lat constans, -ntis] 1 a Care rămâne neschimbat Si: invariabil, statornic. 2 a (Pex) Credincios. 3 (Ecn; îs) Capital constant Parte a capitalului investită în mijloacele de producție, care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție. 4 a (Ggf; îs) Climate constante Climate în care diferența dintre media de temperatură a verii și cea a iernii nu depășește 7, 8°C. 5 a (Ggf; îs) Vânturi -e Vânturi care, în unele regiuni ale globului, bat în aceeași direcție tot timpul anului. 6 a (Mat; îs) Cantitate constantă Cantitate care rămâne neschimbată în raport cu altele, variabile. 7 substantiv feminin (Mat) Mărime a cărei valoare rămâne neschimbată. 8 substantiv feminin Mărime care caracterizează un fenomen, aparat, substanță. 9 av Mereu. Forme diferite ale cuvantului constant: constantă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CONSTANT: CONSTANT latina Constans,-tis, împărat roman, fiul lui C-tin cel Mare. 1. Constant popa, 1800 (IO 7), -e, Tiberiu, act.; -a forme, dobr. (RI XI 205). 2. Constant preot mold. 1783. 3. Costand (AO XVI 373); – diacon (Grș 12); – Danciu (AO XVIII 153); Costanda forme (16 A III 24; Sd XI 272; P1; BCI IV 206; 17 A IV 112; Ac Bz 50) etc.; Costandie (Syn); Costand popa (Cat mold II), -a forme (Ac Bz 50); cu afer.: Andea, Traian, băn. act. 4. Costandoiu (Loc); Costăndache (Tec I). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSTANT: CONSTÁNT, -Ă I. adjectiv care rămâne neschimbat; invariabil. ♦ capital constant = parte a capitalului investită în mijloacele de producție, care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție. II. substantiv feminin 1. (matematică) mărime având o valoare invariabilă. 2. (fizică) mărime care caracterizează un fenomen, material, aparat etc. 3. element al limbajului formal reprezentând un nume socotit fix pentru același denotat. (< limba franceza constant, latina constans) Forme diferite ale cuvantului constant: constant-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSTANT: CONSTÁNT, -Ă, constanți, -te, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Care rămâne neschimbat; invariabil, statornic. • Capital constant = parte a capitalului investită în mijloacele de producție care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție. 2. S. forme (matematică) Mărime a cărei valoare rămâne neschimbată. 3. S. forme Mărime care caracterizează un fenomen, un aparat, o substanță etc. – Din limba franceza constant, latina constans, -ntis. Forme diferite ale cuvantului constant: constant-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSTANT: CONSTÁNT, -Ă, constanți, -te, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Care rămâne neschimbat; invariabil, statornic. • Capital constant = parte a capitalului investită în mijloacele de producție care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție. 2. S. forme (matematică) Mărime a cărei valoare rămâne neschimbată. 3. S. forme Mărime care caracterizează un fenomen, un aparat, o substanță etc. – Din limba franceza constant, latina constans, -ntis. Forme diferite ale cuvantului constant: constant-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSTANT: CONSTÁNT, -Ă, constanți, -te, adjectiv (În opoziție cu variabil) Care rămîne neschimbat; neschimbător, invariabil, statornic. Devotament constant. • (economie poloneză) Capital constant vezi capital. (geografie) Vînturi constante = vînturi care suflă în aceeași direcție în tot cursul anului. Forme diferite ale cuvantului constant: constant-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSTANT: CONSTÁNT constanttă (constantți, constantte) 1) Care persistă într-o anumită stare; existent într-o stare neschimbată. 2) (despre persoane) Care are convingeri neschimbate; caracterizat prin consecvență în convingeri; statornic. /<fr. constant, latina constans, constantntis Forme diferite ale cuvantului constant: constanttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSTANT: CONSTANT adjectiv 1. invariabil, neschimbat, uniform. (Viteză constant.) 2. invariabil, neschimbat. (Valoare constant.) 3. invariabil, neschimbător, permanent, (livresc) imuabil. (Fenomen constant.) 4. consecvent, neschimbat, neschimbător, stabil, statornic. (constant în sentimente.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru constant: *constánt, -ă adjectiv (latina cónstans, -ántis, despre con-, împreună, și stare, a sta. vezi staŭ, consist). Statornic, stabil, invariabil: caracter constant, fericire constantă. Forme diferite ale cuvantului constant: constant-ă lacedemoni Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Constant: Constant m. nume a doi împărați romani: CONSTANT I, fiul lui Constantin cel Mare (337-350), și CONSTANT II (641-648). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Constant: Constant ≠ fluctuant, inconstant, instabil, neconstant, oscilant, schimbător, variabil, variat, muabil, nestatornic Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru constant: constant a. 1. statornic, stăruitor: amic constant; 2. figurat care nu se schimbă: în lumea asta nimic nu-i constant. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSTANT: CONSTÁNT, -Ă adjectiv Neschimbat; invariabil; statornic. [conform limba franceza constant, latina constans]. Forme diferite ale cuvantului constant: constant-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru constant: constánt adjectiv masculin, plural constánți; forme singular constántă, plural constánte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru constant: constánt adjectiv masculin, plural constánți; forme constántă, plural constánte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSTANT' constábluconstándconstandăconstandinátCONSTÁNTCONSTÁNȚĂCONSTANTÁNCONSTĂNȚEÁNCONSTĂNȚEÁNCĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL constant Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului constant dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Constánt, constantă [Atestat: GFIICA, S. 209 / Plural: constantnți, constante / Etimologie: franceza constant, lat constans, -ntis] 1 a Care rămâne neschimbat Si: invariabil, statornic. 3 Ecn; îs Capital constant Parte a capitalului investită în mijloacele de producție, care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție. 4 a Ggf; îs Climate constante Climate în care diferența dintre media de temperatură a verii și cea a iernii nu depășește 7, 8°C. 6 a Mat; îs Cantitate constantă Cantitate care rămâne neschimbată în raport cu altele, variabile. CONSTÁNT constanttă constantți, constantte 1 Care persistă într-o anumită stare; existent într-o stare neschimbată. Constant, latina constans, constantntis. Viteză constant. Valoare constant. Fenomen constant. Constant în sentimente. Viteză constant. Valoare constant. Fenomen constant. |
GRAMATICA cuvântului constant? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului constant. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul constant poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE constant? Vezi cuvântul constant desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul constant?[ con-stant ] Se pare că cuvântul constant are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL constant Inţelegi mai uşor cuvântul constant dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ capital constant = parte a capitalului investită în mijloacele de producție, care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție Capital constant = parte a capitalului investită în mijloacele de producție care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție Capital constant = parte a capitalului investită în mijloacele de producție care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție Geografie Vînturi constante = vînturi care suflă în aceeași direcție în tot cursul anului |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL constant |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Muncă în acord?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
