 | as |
|
| Cumpănire [ cum-pă-ni-re ] VEZI SINONIME PENTRU cumpănire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cumpanire în mai multe dicționareDefinițiile pentru cumpanire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cumpănire: cumpănire substantiv feminin [Atestat: (a. 1814) URICARIUL I, 186 / V: cumpanirepencumpanire / Plural: cumpanireri / Etimologie: cumpăni] 1 Cântărire. 2 (Înv) Utilizare a balanței Si: cântărit1, cumpănit1 (2). 3 (Înv) Încercare cu mâna a greutății unui obiect Si: cumpănit1 (3). 4 (Înv) Plată pentru ceva cu lucruri de preț, raportată la greutatea obiectului Si: cumpănit1 (4). 5 (Înv) Apreciere. 6 (Înv; fig) Asemănare. 7 (Înv; fig) Comparare. 8 (Fig) Examinare. 9 Chibzuire. 10 Estimare a valorii Si: cumpănit1 (10). 11 (Înv) Coborârea unui astru spre apus Si: cumpănit1 (11). 12 (Înv) Dominare. 13 (Înv) Tendință de a cădea a unui obiect Si: cumpănit1 (13). 14 (Reg) Plecare într-o direcție Si: cumpănit1 (14). 15 (Fig; reg) Intenție. 16 (Reg) Hotărâre. 17 (Iuz) îndemn. 18 (Iuz) Sfat. 19 (Înv) Mișcare la dreapta sau la stânga Si: cumpănit1 (19). 20 (Înv) Clătinare. 21 (Înv) Legănare. 22 (Înv) Ezitare. 23 (Înv) Echilibru. 24 (Îlav) În cumpanire În echilibru. 25 (Înv; despre o armă; îal) A ține de mijloc, cu mâna lăsată în jos. 26 (Înv) Echivalare. 27 (Înv) Temperare. 28 (Înv) Agonizare. 29 (Înv) Așezare a unei prăjini ca o pârghie Si: cumpănit1 (17) Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUMPĂNIRE: CUMPĂNÍRE, cumpăniri, substantiv feminin 1. Echilibru. Deseori o șipcă se rupea, și omul, pierzîndu-și cumpănirea, cădea în noroi. PAS, Z. I 107. • locuțiune adjectiv și adverb (Despre arme) În cumpănire = ținut de mijloc, cu mîna sprijinită de șold. Păstrați cadența... Arma-n cumpănire. CAMILAR, N. I 171. Ieși dinăuntru un lanț de soldați cu puști în cumpănire. PAS, Z. IV 39. 2. figurat Măsură justă; chibzuială (în vorbe sau în fapte). Nebuneasca lui sumeție se sfârmă în sfîrșit de statornica cumpănire a lui Petru. NEGRUZZI, S. I 177. – Variantă: cumpeníre (HOGAȘ, DR. II 191) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUMPĂNIRE: CUMPĂNÍRE, cumpăniri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) cumpăni și rezultatul ei. 1. Echilibru. • Expresia: (A ține arma) în cumpănire = (a ține arma) de mijloc (sprijinindu-și mâna de șold). 2. figurat Măsură justă; chibzuială (în vorbe sau în fapte). – vezi cumpăni. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUMPĂNIRE: CUMPĂNÍRE, cumpăniri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) cumpăni și rezultatul ei. 1. Echilibru. • Expresia: (A ține arma) în cumpănire = (a ține arma) de mijloc (sprijinindu-și mâna de șold). 2. figurat Măsură justă; chibzuială (în vorbe sau în fapte). – vezi cumpăni. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cumpănire: cumpănire substantiv verbal CHIBZUIALĂ. CHIBZUINȚĂ. CHIBZUIRE. CUMINȚENIE. CUMPĂT. CUMPĂTARE. DELIBERARE. GÎNDIRE. ÎNȚELEPCIUNE. JUDECARE. JUDECATĂ. MĂSURĂ. MINTE. MODERAȚIE. RAȚIUNE. SOCOTEALĂ. SOCOTINȚĂ. TACT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMPĂNIRE: CUMPĂNIRE s. 1. cumpănă, cumpăneală, echilibru. (Se află în poziție de cumpanire.) 2. contrabalansare, cumpăneală, echilibrare. (O greutate pusă pentru cumpanire.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cumpănire: cumpăníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat cumpănírii; plural cumpăníri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cumpănire: cumpăníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat cumpănírii; plural cumpăníri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CUMPĂNIRE: CUMPĂNÍRE s. 1. vezi echilibru. 2. vezi echilibrare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Cumpănire: Cumpănire ≠ nechibzuire Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'CUMPANIRE' CUMPĂNEÁLĂcumpănéscCUMPĂNÍcumpánieCUMPĂNÍREcumpanistCUMPĂNÍTcumpănitórcumpănitură |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Cumpănire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cumpănire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 1814 URICARIUL I, 186 / V: cumpănirepencumpănire / Plural: cumpănireri / Etimologie: cumpăni] 1 Cântărire. 24 Îlav În cumpănire În echilibru. Se află în poziție de cumpănire. O greutate pusă pentru cumpănire. |
GRAMATICA cuvântului Cumpănire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cumpănire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Cumpănire poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE cumpănire? Vezi cuvântul cumpănire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cumpănire?[ cum-pă-ni-re ] Se pare că cuvântul cumpănire are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Cumpănire Inţelegi mai uşor cuvântul cumpănire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv și adverb Despre arme În cumpănire = ținut de mijloc, cu mîna sprijinită de șold A ține arma în cumpănire = a ține arma de mijloc sprijinindu-și mâna de șold A ține arma în cumpănire = a ține arma de mijloc sprijinindu-și mâna de șold |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Cumpănire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Aerobic, -ă, aerobici, -ce, adjectiv în sintagma gimnastică aerobică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cumpănire are forma: cumpăníri
