 | as |
|
| Dubiu [ du-biu ] VEZI SINONIME PENTRU dubiu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dubiu în mai multe dicționareDefinițiile pentru dubiu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DUBIU: DÚBIU substantiv neutru Îndoială, neîncredere, nesiguranță. Dac-oi ajunge eu la putere, precum sper și nu am dubiu, chiar și cînii au să umble pre strade cu covrigi în coadă. ALECSANDRI, T. 139. • Expresia: A fi (sau a sta) în dubiu = a sta la îndoială. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DUBIU: DUBIU substantiv incertitudine, îndoială, neîncredere, nesiguranță, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire, (astăzi rar) necredință, (învechit) aporie, îndoință. (Am o oarecare teamă și un dubiu în privința...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru dubiu: dúbiu substantiv neutru – substantiv neutru – Îndoială. latina dubium (secolul XIX). – derivat dubios, adjectiv (incert); dubitativ, adjectiv (care exprimă o îndoială); indubitabil, adjectiv (neîndoios). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DUBIU: DÚBIU, dubii, substantiv neutru Îndoială, nesiguranță, lipsă de încredere (față de cineva sau ceva). – Din latina dubium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dubiu: dúbiu2, dubiuie a [Atestat: ȘINCAI, HR. I, 392/26 / Plural: dubiuii / Etimologie: lat dubius] (Îvr) Care este îndoielnic. Forme diferite ale cuvantului dubiu: dubiuie Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DUBIU: DÚBIU, dubii, substantiv neutru Îndoială, nesiguranță, lipsă de încredere. – Din latina dubium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dubiu: dúbiu substantiv neutru [-biu pronume -biu], articulat dúbiul; plural dúbii, articulat dúbiile (silabe -bi-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DUBIU: DÚBIU substantiv neutru Îndoială, neîncredere; nesiguranță. [pronume -biu. / < latina dubium]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dubiu: dúbiu1 sn [Atestat: DLR ms / Plural: dubiuii / Etimologie: lat dubium] 1 Îndoială. 2 Nesiguranță. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dubiu: dúbiu [biu pronume bĭu] substantiv neutru, articulat dúbiul; plural dúbii, articulat dúbiile (-bi-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DUBIU: DÚBIU substantiv neutru îndoială, neîncredere; nesiguranță. (< latina dubium) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DUBIU: DÚBIU dubiui n. Lipsă de încredere. [silabe du-biu] /<lat. dubium Forme diferite ale cuvantului dubiu: dubiui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dubiu: dubiu n. 1. îndoială, nesiguranță; 2. scepticism. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Dubiu: Dubiu ≠ certitudine, siguranță Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DUBIU' DUBITATÍVDUBITATÍVĂdubitatorDUBITODÚBIUDUBLÁDUBLÁJDUBLÁREDUBLÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DUBIU Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dubiu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Am o oarecare teamă și un dubiu în privința. Dúbiu2, dubiuie a [Atestat: ȘINCAI, HR. I, 392/26 / Plural: dubiuii / Etimologie: lat dubius] Îvr Care este îndoielnic. Dúbiu1 sn [Atestat: DLR ms / Plural: dubiuii / Etimologie: lat dubium] 1 Îndoială. DÚBIU dubiui n. |
GRAMATICA cuvântului DUBIU? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dubiu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DUBIU poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dubiu? Vezi cuvântul dubiu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dubiu?[ du-biu ] Se pare că cuvântul dubiu are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL DUBIU Inţelegi mai uşor cuvântul dubiu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A fi sau a sta în dubiu = a sta la îndoială |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DUBIU |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune conjuncție măcar că?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dubiu are forma: dúbii
