 | as |
|
| Impostură [ im-pos-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU impostură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului impostura în mai multe dicționareDefinițiile pentru impostura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IMPOSTURĂ: IMPOSTURĂ substantiv escrocherie, hoție, înșelăciune, înșelătorie, pungășeală, pungășie, șarlatanie, șmecherie, (livresc) tripotaj, (rar) șarlatanerie, șarlatanism, șmecherlîc, (pop, și fam.) pezevenclîc, potlogărie, (Moldova) șolticărie, (învechit) calpuzanlîc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (învechit, în Moldova) șulerie, (familial) coțcărie, matrapazlîc, pehlivănie, pișicherlîc, șmechereală, (învechit fam.) coțcă, (figurat) panglicărie, scamatorie. (Se ține de afaceri dubioase și tot ce face e o impostura.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IMPOSTURĂ: IMPOSTÚRĂ, imposturi, substantiv feminin Acțiune, faptă, atitudine de impostor; înșelătorie, minciună. Diletantismul și impostura trebuie combătute cu toată vigoarea în cronicile și prezentările muzicale. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 1/3. Credeai cu îndărătnicie în lumina soarelui, În sinceritate... Întors ca o lance de foc Împotriva minciunii, Imposturii, Delațiunii. BARANGA, vezi A. 20. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPOSTURĂ: IMPOSTÚRĂ substantiv feminin Înșelătorie, minciună. ♦ Situație în care se află cineva care verb reflexiv:ea să înșele buna-credință a altora. [< limba franceza imposture, italiana impostura]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IMPOSTURĂ: IMPOSTÚRĂ imposturai forme 1) Faptă de impostor; șarlatanie; escrocherie; potlogărie; coțcărie. 2) Situație de impostor. /<fr. imposture, latina impostura Forme diferite ale cuvantului impostura: imposturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IMPOSTURĂ: IMPOSTÚRĂ, imposturi, substantiv feminin Acțiune, faptă de impostor; șarlatanie, înșelătorie. – Din limba franceza imposture, latina impostura. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IMPOSTURĂ: IMPOSTÚRĂ, imposturi, substantiv feminin Acțiune, faptă de impostor; șarlatanie, înșelătorie. – Din limba franceza imposture, latina impostura. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPOSTURĂ: IMPOSTÚRĂ substantiv feminin acțiune, faptă de impostor; înșelătorie. (< limba franceza imposture, latina impostura) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru impostură: *impostúră forme, plural ĭ (latina impostura). Înșelăcĭune, șarlatanie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru impostură: impostúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat impostúrii; plural impostúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru impostură: impostúră substantiv feminin postură Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPOSTURA' împostátIMPOSTÁȚIEimpostoáreIMPOSTÓRIMPOSTÚRĂImpotentImpotențăÎMPOTMOLÍÎMPOTMOLÍRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL impostură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului impostură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Se ține de afaceri dubioase și tot ce face e o impostură. IMPOSTÚRĂ imposturăi forme 1 Faptă de impostor; șarlatanie; escrocherie; potlogărie; coțcărie. |
GRAMATICA cuvântului impostură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului impostură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul impostură poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE impostură? Vezi cuvântul impostură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul impostură?[ im-pos-tu-ră ] Se pare că cuvântul impostură are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL impostură |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Piatră unghiulară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul impostură are forma: impostúri
