eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție improscatura


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
împroşcătură [ îm-proş-că-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU împroşcătură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului improscatura în mai multe dicționare

Definițiile pentru improscatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCĂTURĂ:
ÎMPROȘCĂTÚRĂ, împroșcături, substantiv feminin Împroșcare. Văzură de departe un cîrd de ciori, poate cîteva sute, de-a curmezișul șoselei, o împroșcătură de cerneală pe o colosală coală de hîrtie. REBREANU, R. I 215.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

împroșcătură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru împroșcătură:
împroșcătúră forme, plural ĭ. Rezultatu împroșcăriĭ, salvă, canonadă: împroșcăturile mitralierelor. figurat Aruncăturĭ de vorbe urîte, mincĭunĭ, ocărĭ: împroșcăturile ziarelor.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ÎMPROȘCĂTURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCĂTURĂ:
ÎMPROȘCĂTÚRĂ, împroșcături, substantiv feminin

1. Împroșcare.

2. (concretizat) Urmă lăsată prin împroșcare; stropitură, pată.

– Împroșca + sufix -ătură.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎMPROȘCĂTURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCĂTURĂ:
ÎMPROȘCĂTÚRĂ, împroșcături, substantiv feminin

1. Împroșcare.

2. (concretizat) Urmă lăsată prin împroșcare; stropitură, pată.

– Împroșca + sufix -ătură.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎMPROȘCĂTURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCĂTURĂ:
ÎMPROȘCĂTÚRĂ improscaturai forme

1) Împroșcare nerepetată.

2) Loc care păstrează urmele împroșcării. /a împroșca + sufix improscaturaătură
Forme diferite ale cuvantului improscatura: improscaturai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÎMPROȘCĂTURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCĂTURĂ:
ÎMPROȘCĂTURĂ substantiv împroșcare, stropire, stropit, stropitură, (rar) stropeală. (improscatura cuiva cu noroi.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

împroșcătură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împroșcătură:
împroșcătură forme rezultatul împroșcării, canonadă: împroșcaturile dușmanului.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

împroșcătură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împroșcătură:
împroșcătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat împroșcătúrii; plural împroșcătúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

împroșcătură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împroșcătură:
împroșcătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat împroșcătúrii; plural împroșcătúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'IMPROSCATURA'
împroptéscîmpróșcÎMPROȘCÁÎMPROȘCÁREÎMPROȘCĂTÚRĂÎMPROSPĂTÁÎMPROSPĂTÁREÎMPROSPĂTÁTîmprostésc

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎMPROȘCĂTURĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împroşcătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ÎMPROȘCĂTÚRĂ ÎmproȘcĂturĂi forme 1 Împroșcare nerepetată.
/a împroșca + sufix ÎmproȘcĂturĂătură.
ÎmproȘcĂturĂ cuiva cu noroi.

GRAMATICA cuvântului ÎMPROȘCĂTURĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împroşcătură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎMPROȘCĂTURĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ÎMPROȘCĂTURĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul împroșcătură are forma: împroșcătúri
VEZI PLURALUL pentru ÎMPROȘCĂTURĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE împroşcătură?
Vezi cuvântul împroşcătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împroşcătură?
[ îm-proş-că-tu-ră ]
Se pare că cuvântul împroşcătură are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎMPROȘCĂTURĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Bilă albă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a-și da bine seama sau a face să-și dea seama de urmările faptelor sale; a se cuminți sau a se face să se cumințească
a se prezenta ca ceva aparte, neobișnuit
expresie a votului pozitiv
la timp, la momentul potrivit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app