eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție oaie


EXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Oaie [ oai-e ]
VEZI SINONIME PENTRU oaie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului oaie în mai multe dicționare

Definițiile pentru oaie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OAIE:
OÁIE, oi, substantiv feminin Animal domestic rumegător crescut pentru lînă, lapte și carne; (spre deosebire de berbec) femela acestei specii (Ovis aries). Cînd eram eu copil, pe acolo pășteam oile satului. BUJOR, S. 146. Cît mi-a fost mie de drag Să mîn oile, să pască. COȘBUC, P. II 167. S-au dus ca să găsească... Două oi țigăi, bîrsane Și copile năzdrăvane. ALECSANDRI, P. P. 302. Cine se face oaie îl mănîncă lupul (= cine e prea bun, prea moale, dă prilej celor răi să-i facă neajunsuri). A da oile în paza lupului vezi lup.
       • Locuţiune adverbiala Ca oile = cu grămada, grămadă.
       • Expresia: S-a dezbrăcat (lupul) de pielea oii = și-a scos masca, și-a dat pe față caracterul urît, crud. A se ține (sau a se agăța de cineva) ca scaiul de oaie = a se ține mereu după cineva, a nu-1 slăbi, a nu-i da pace. Atunci, bucuria lui Ipate! Începe a se ținea de fată ca scaiul de oaie. CREANGĂ, P. 167. A suge la două oi = a trage foloase din două părți. A umbla să iei (sau să scoți) două piei de pe o oaie = a urmări un cîștig exagerat din ceva sau de la cineva. A îi oaie între lupi = a fi bun, blînd, moale între oameni răi. A fi deștept (sau șiret) ca oaia, se zice, în ironie, despre un om naiv, prost. A o face de oaie = a face o prostie, o gafă, a o face boacănă. (Prea) e de oaie = prea e de tot, prea e din cale-afară. A băga oile în lapte vezi băga.
♦ Carnea acestui animal. Tocană de oaie.
♦ Blana acestui animal. Căciula cea de oaie pe urechi ani tras-o zdravăn. EMINESCU, N. 42.
       • Compus: (botanică) țîța-oii = ciuboțica-cucului.

– Pronunțat: oa-ie.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



OAIE
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru OAIE:
OÁIE (latina ovis) substantiv feminin

1. Animal rumegător din familia cavicornelor, subfamilia ovideelor, genul Ovis, crescut pentru producția de lână, carne și lapte (Ovis aries). Are corpul de mărime mijlocie acoperit cu lână, botul ascuțit, cu buze subțiri și mobile, cu 32 de dinți. Femelele ating maturitatea sexuală la un an și jumătate. Ca urmare a procesului domesticirii și ameliorării au fost create peste 300 de rase, foarte diferite în ceea ce privește caracterele morfologice și productive: rase de lână (în care intră toate tipurile de merinos, țurcană, caracul), de carne (oile precoce crescute în Anglia), de lapte (stogoșă, larzac etc.), de lână și lapte (țigaie, spancă). În diverse regiuni ale globului se întâlnesc specii sălbatice înrudite cu oaia domestică: arharul, muflonul, oaia Munților Stâncoși, oaia (sau berbecul) lui Dali (NV Americii de Nord), oaia zăpezilor (Siberia Orientală). vezi și ovin.
♦ Carne de oaie (1).
♦ Blană de oaie (1).

2. (În limbajul bisericesc) Creștin; credincios în raport cu preotul.

3. Oaie seacă = (în Evul Mediu, în Țara Românească), dare pe oile sterpe plătită domniei în secolul 16-18. Era deosebită de oierit, datorat pentru celelalte oi.

4. Oaia năzdrăvană = (în mitologia românească), animal oracular care dezvăluie unui cioban complotul urzit contra lui de alți doi (sau trei, ori chiar mai mulți) ciobani. Cea mai celebră o.n. din literatura populară română este Miorița, eroina baladei cu același nume.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

OAIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OAIE:
OÁIE, oi, substantiv feminin

1. Animal domestic rumegător, crescut pentru lână, lapte și carne; specializare femela acestei specii (Ovis aries).
       • Expresia: Ca oile = cu grămada, grămadă; în dezordine. A umbla să iei (sau să scoți) două piei de pe o oaie = a urmări un câștig exagerat. A suge (de) la două oi = a trage concomitent foloase din două părți. A o face de oaie = a proceda neîndemânatic, a face o mare prostie, o gafă. A fi deștept (sau șiret) ca oaia, se spune ironic despre un om naiv sau prost. (Prea) e de oaie, se spune despre vorbe sau acțiuni cu totul nepotrivite, lipsite de tact, de măsură.
♦ Carne de oaie (1).
♦ Blană de oaie (1).

2. (În limbajul bisericesc; mai ales la plural ) Credincios, considerat în raport cu preotul; creștin, drept-credincios. [ pronunție: oa-ie]

– latina ovis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

OAIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OAIE:
OÁIE oi, substantiv feminin

1. Animal domestic rumegător, crescut pentru lână, lapte și carne; specializare femela acestei specii (Ovis aries).
       • Expresia: Ca oile = cu grămada, grămadă; în dezordine. A umbla să iei (sau să scoți) două piei de pe o oaie = a urmări un câștig exagerat. A suge (de) la două oi = a trage concomitent foloase din două părți. A o face de oaie = a proceda neîndemânatic, a face o mare prostie, o gafă. A fi deștept (sau șiret) ca oaia, se spune ironic despre un om naiv sau prost. (Prea) e de oaie, se spune despre vorbe sau acțiuni cu totul nepotrivite, lipsite de tact, de măsură.
♦ Carne de oaie (1).
♦ Blană de oaie (1).

2. (În limbajul bisericesc; mai ales la plural ) Credincios, considerat în raport cu preotul; creștin, drept-credincios. [ pronunție: oa-ie]

– latina ovis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



OAIE
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru OAIE:
OAIE substantiv

1. Oaie blîndă, I., mold. (Sd XXII).

2. Oescu, C. (An Com 259).

3. Oaeș (C Ștef); Oișăni substantiv (ib.).

4. Oeșanul (ib).

5. Oiță, Lupul (Isp I1; Glos).

6. Oileț (Cat mold II)

7. Oerești substantiv (17 B IV 370) < substantiv oier.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

oaie
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru oaie:
oaie forme

1. gen de mamifere din ordinul rumegătoarelor, folositoare prin lâna și carnea ei;

2. figurat simbolul blândeții;

3. plural în graiul bisericesc, oameni, creștini: oi cuvântătoare. [latina OVEM].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

OAIE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OAIE:
OAIE substantiv (zoologie; Ovis aries) (Transilvania și Banat) păcuină, (învechit) marială.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

oaie
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru oaie:
oáie substantiv feminin, articulat oáia, genitiv dativ articulat óii; plural oi, articulat óile (o-i-)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

oaie
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru oaie:
oáie substantiv feminin, articulat oáia, genitiv dativ articulat óii; plural oi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

oaie
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru oaie:
oaie, oi substantiv feminin (peiorativ) femeie proastă.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'OAIE'
oágărOAHUOAIA-MÓRȚILOROaidaOÁIEOAIPOQUEOÁJDĂOAKLANDOÁLĂ



GRAMATICA cuvântului oaie?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului oaie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul oaie poate fi: substantiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul oaie sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru oaie la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE oaie?
Vezi cuvântul oaie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul oaie?
[ oai-e ]
Se pare că cuvântul oaie are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL oaie
Inţelegi mai uşor cuvântul oaie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala Ca oile = cu grămada, grămadă
S-a dezbrăcat lupul de pielea oii = și-a scos masca, și-a dat pe față caracterul urît, crud
A se ține sau a se agăța de cineva ca scaiul de oaie = a se ține mereu după cineva, a nu-1 slăbi, a nu-i da pace
A suge la două oi = a trage foloase din două părți
A umbla să iei sau să scoți două piei de pe o oaie = a urmări un cîștig exagerat din ceva sau de la cineva
A îi oaie între lupi = a fi bun, blînd, moale între oameni răi
A o face de oaie = a face o prostie, o gafă, a o face boacănă
Prea e de oaie = prea e de tot, prea e din cale-afară
Compus: botanică țîța-oii = ciuboțica-cucului
Seacă = în Evul Mediu, în Țara Românească, dare pe oile sterpe plătită domniei în secolul 16-18
Oaia năzdrăvană = în mitologia românească, animal oracular care dezvăluie unui cioban complotul urzit contra lui de alți doi sau trei, ori chiar mai mulți ciobani
Ca oile = cu grămada, grămadă; în dezordine
A umbla să iei sau să scoți două piei de pe o oaie = a urmări un câștig exagerat
A suge de la două oi = a trage concomitent foloase din două părți
A o face de oaie = a proceda neîndemânatic, a face o mare prostie, o gafă
Ca oile = cu grămada, grămadă; în dezordine
A umbla să iei sau să scoți două piei de pe o oaie = a urmări un câștig exagerat
A suge de la două oi = a trage concomitent foloase din două părți
A o face de oaie = a proceda neîndemânatic, a face o mare prostie, o gafă



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL oaie

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ♦ în locuțiune adverbiala cel mult?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cal de munte foarte rezistent, răspândit în nordul moldovei
a se certa cu cineva
a maximum; b în cazul cel mai favorabil, în cazul extrem
principiu de bază propriu organizării și activității partidelor comuniste și muncitorești, care susținea îmbinarea centralismului cu democrația, conducerea centralizată cu participarea membrilor colectivității
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app