 | as |
|
| Vornicel [ vor-ni-cel ] VEZI SINONIME PENTRU vornicel PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vornicel în mai multe dicționareDefinițiile pentru vornicel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VORNICEL: VORNICÉL, vornicei, substantiv masculin 1. (Învechit) Slujbaș subaltern al vornicului ( 1), însărcinat de obicei cu judecarea pricinilor mai mici din județe și sate. Un vornicei intră și merge către Eliade, căruia îi spune la ureche că afară, în curte, este o deputăție de săteni din districtul Buzău. CAMIL PETRESCU, O. II 431. Pe el mi-l țin verb reflexiv:o cinci vornicei. TEODORESCU, P. P. 45. 2. (Învechit) Vornic (2). Vornicele, cînd ți-oi spune, Multe pătimesc în lume. MARIAN, S. 29. 3. Vornic (3). Vorniceii, cu ploșcile pline cu rachiu, cinsteau lumea în dreapta și în stîngă. BUJOR, S. 97. Pepelea vornicei i-au fost la nuntă. ALECSANDRI, P. III 42. (Poetic) Iată vine nunta-ntreagă – vornicei e-un grierel, Îi sar purici înainte cu potcoave de oțel. EMINESCU, O. I 87. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VORNICEL: VORNICÉL, vornicei, substantiv masculin 1. Slujbaș subaltern al vornicului (1), însărcinat cu judecarea pricinilor mai mici de prin județe și sate. 2. (învechit) Vornic (2). 3. Flăcău însărcinat cu poftirea și cinstirea oaspeților la nunțile țărănești, cu conducerea alaiului nunții, cu anunțarea darurilor și cu rostirea orației de nuntă; vornic (3). – Vornic + sufix -el. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VORNICEL: VORNICÉL, vornicei, substantiv masculin 1. Slujbaș subaltern al vornicului (1), însărcinat cu judecarea pricinilor mai mici de prin județe și sate. 2. (învechit) Vornic (2). 3. Flăcău însărcinat cu poftirea și cinstirea oaspeților la nunțile țărănești, cu conducerea alaiului nunții, cu anunțarea darurilor și cu rostirea orației de nuntă; vornic (3). – Vornic + sufix -el. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VORNICEL: VORNICÉL vorniceli m. 1) (în Moldova și în Muntenia medivală; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Boier de rang inferior vornicului, însărcinat cu treburi judecătorești în județe și sate. 2) popular Flăcău care poftește și cinstește oaspeții la nunțile țărănești. /vornic + sufix vornicelel Forme diferite ale cuvantului vornicel: vorniceli Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VORNICEL: VORNICEL s. 1. vătăman, vătășel. (vornicel era ajutorul vornicului la sate.) 2. vătășel, vătaf, (regional) chemător, sol, frate-de-mire, frate-de-mireasă, (Transilvania și Banat) dever, (Transilvania) vifel. (vornicel la o nuntă țărănească.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vornicel: vornicél m., plural eĭ (dim. despre vornic). Vechĭ. plural Soldațĭ de supt comanda mareluĭ vornic. Maĭ pe urmă, ales al opștiĭ satuluĭ (primar, consilier). Azĭ, colăcer, cavaler de onoare la nunțile țărăneștĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vornicel: vornicel m. (la țară) cel ce poftește oaspeții la nuntă: vornicel e un grierel EM. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vornicel: vornicel m. plural ostași de sub comanda marelui Vornic. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vornicel: vornicél substantiv masculin, plural vornicéi, articulat vornicéii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vornicel: vornicél substantiv masculin, plural vornicéi, articulat vornicéii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru VORNICEL: VORNICÉL substantiv verbal colăcar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vornicel: vornicel substantiv verbal COLĂCAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'VORNICEL' VorîntăreștivórlandVÓRNICVORNICEÁSĂVORNICÉLVORNICÍVORNICÍEVORNICÍȚĂVOROÁVĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vornicel Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vornicel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VORNICÉL vorniceli m. /vornic + sufix vornicelel. Vornicelul era ajutorul vornicului la sate. Vornicel la o nuntă țărănească. Vornicel era ajutorul vornicului la sate. Vornicel la o nuntă țărănească. |
GRAMATICA cuvântului vornicel? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vornicel. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vornicel poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vornicel? Vezi cuvântul vornicel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vornicel?[ vor-ni-cel ] Se pare că cuvântul vornicel are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vornicel |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Agenție de voiaj?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul vornicel are forma: vornicéi
