 | as |
|
| Bănuielnic [ bă-nu-iel-nic ] VEZI SINONIME PENTRU bănuielnic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului banuielnic în mai multe dicționareDefinițiile pentru banuielnic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BĂNUIELNIC: BĂNUIÉLNIC, -Ă, bănuielnici, -e, adjectiv (Rar) Care este înclinat să bănuiască, care cade ușor la bănuială; bănuitor. Forme diferite ale cuvantului banuielnic: banuielnic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bănuielnic: bănuiélnic, banuielnică a [Atestat: DA / P: banuielnicnu-iel- / Plural: banuielnicici, -ice / Etimologie: bănuială + -nic] (Rar) 1 Bănuitor (27-28). 3 Suspect. Forme diferite ale cuvantului banuielnic: banuielnică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BĂNUIELNIC: BĂNUIÉLNIC, -Ă, bănuielnici, -e, adjectiv (Rar) Bănuitor. – Din bănuială + sufix -nic. Forme diferite ale cuvantului banuielnic: banuielnic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bănuielnic: bănuielnic adjectiv verbal BĂNUITOR. NEÎNCREZĂTOR. SUSPICIOS. TEMĂTOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BĂNUIELNIC: BĂNUIÉLNIC banuielniccă (banuielnicci, banuielnicce) vezi BĂNUITOR. /bănuială + sufix banuielnicnic Forme diferite ale cuvantului banuielnic: banuielniccă banuielnicci banuielnicce Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BANUIELNIC' bănuealăBĂNUÍBĂNUIÁLĂBĂNUICIÓSBĂNUIÉLNICBĂNUÍREBănuitBănuitorBanul |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BĂNUIELNIC Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bănuielnic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bănuiélnic, bĂnuielnică a [Atestat: DA / P: bĂnuielnicnu-iel- / Plural: bĂnuielnicici, -ice / Etimologie: bănuială + -nic] Rar 1 Bănuitor 27-28. BĂNUIÉLNIC bĂnuielniccă bĂnuielnicci, bĂnuielnicce vezi BĂNUITOR. /bănuială + sufix bĂnuielnicnic. |
GRAMATICA cuvântului BĂNUIELNIC? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bănuielnic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BĂNUIELNIC poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bănuielnic? Vezi cuvântul bănuielnic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bănuielnic?[ bă-nu-iel-nic ] Se pare că cuvântul bănuielnic are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL BĂNUIELNIC |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face cuiva capul calendar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
