eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție banuire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Bănuire [ bă-nu-i-re ]
VEZI SINONIME PENTRU bănuire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului banuire în mai multe dicționare

Definițiile pentru banuire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BĂNUIRE:
BĂNUÍRE, bănuiri, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a bănui și rezultatul ei; acuzare (nedreaptă). Ca să scape De atîta bănuire, i-a spus neadevăr. COȘBUC, P. II 178.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



BĂNUIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BĂNUIRE:
BĂNUÍRE, bănuiri, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a bănui și rezultatul ei; bănuială.

– vezi bănui.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BĂNUIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BĂNUIRE:
BĂNUÍRE, bănuiri, substantiv feminin (Rar) Acțiune de a bănui și rezultatul ei; bănuială.

– vezi Bănui.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BĂNUIRE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BĂNUIRE:
BĂNUÍRE, bănuiri, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a bănui și rezultatul ei.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne



bănuire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bănuire:
bănuíre (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat bănuírii; plural bănuíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

bănuire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bănuire:
bănuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat bănuírii; plural bănuíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

BĂNUIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BĂNUIRE:
BĂNUIRE substantiv suspectare. (banuire cuiva.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'BANUIRE'
BĂNUÍBĂNUIÁLĂBĂNUICIÓSBĂNUIÉLNICBĂNUÍREBănuitBănuitorBanulBănulescu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BĂNUIRE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bănuire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
BĂnuire cuiva.



GRAMATICA cuvântului BĂNUIRE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bănuire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BĂNUIRE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul BĂNUIRE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul bănuire are forma: bănuíri
VEZI PLURALUL pentru BĂNUIRE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE bănuire?
Vezi cuvântul bănuire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bănuire?
[ bă-nu-i-re ]
Se pare că cuvântul bănuire are patru silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL BĂNUIRE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A nu se da pe șapte?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
întreprindere capitalistă formată prin asocierea mai multor acționari
document în care se înregistrează prezența individuală la lucru
a se considera mai bun, mai capabil etc
sanctuar
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app