eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție binecuvantat


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Binecuvântat [ bi-ne-cu-vân-tat ]
VEZI SINONIME PENTRU binecuvântat PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului binecuvantat în mai multe dicționare

Definițiile pentru binecuvantat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BINECUVÂNTAT:
BINECUVÂNTÁT, -Ă, binecuvântați, -te, adjectiv

1. (Cu sens bisericesc) Care a primit binecuvântarea cuiva.

2. figurat Bogat înzestrat de natură.

3. (Despre lucruri) Care merită laudă (pentru acțiunea sa binefăcătoare). O ploaie binecuvântată.

4. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, legitim.

– vezi binecuvânta.
Forme diferite ale cuvantului binecuvantat: binecuvantat-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BINECUVÂNTAT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BINECUVÂNTAT:
BINECUVÂNTÁT, -Ă, binecuvântați, -te, adjectiv

1. Care a primit binecuvântarea cuiva; blagoslovit.
♦ figurat Înzestrat, talentat, dotat.

2. (Despre lucruri). Care are o acțiune binefăcătoare.

3. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, îndreptățit, justificat, legitim.

– vezi binecuvânta.
Forme diferite ale cuvantului binecuvantat: binecuvantat-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BINECUVÂNTAT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BINECUVÂNTAT:
BINECUVÂNTÁT, -Ă, binecuvântați, -te, adjectiv

1. Care a primit binecuvântare religioasă; blagoslovit.
♦ figurat Înzestrat, talentat, dotat.

2. (Despre lucruri) Care are o acțiune binefăcătoare.

3. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, îndreptățit, justificat.

– vezi binecuvânta.
Forme diferite ale cuvantului binecuvantat: binecuvantat-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

binecuvântat
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru binecuvântat:
binecuvântát2, binecuvantată a [Atestat: DRĂGHICI, R. 117/21 / V: (îrg) bire- / Plural: binecuvantatați, binecuvantate / Etimologie: binecuvânta] 1 Care a primit binecuvântare (religioasă) Si: blagoslovit. 2 (Fig) Înzestrat. 3 (despre lucruri) Cu o acțiune binefăcătoare (2). 4 (despre cauze, motive etc.) Justificat.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BINECUVÂNTAT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BINECUVÂNTAT:
BINECUVÂNTÁT adjectiv

1. (termen bisericesc) blagoslovit, (învechit) preablagoslovit. (binecuvantată Fecioară!)

2. vezi preamărit.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

binecuvântat
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru binecuvântat:
binecuvântát1 sn [Atestat: DA ms / Plural: binecuvantaturi / Etimologie: binecuvânta] (Rar) 1-4 Bine-cuvântare (1-4).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

binecuvântat
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru binecuvântat:
binecuvântat a. figurat întemeiat: pricină binecuvântată.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Binecuvântat
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Binecuvântat:
Binecuvântat ≠ afurisit
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'BINECUVANTAT'
binectáșbinecunoscútBINECUVÂNTÁBINECUVÂNTÁREBinecuvântatbinecuvântătorBINECUVÎNTAbinecuvîntárebinecuvîntát

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Binecuvântat
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului binecuvântat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Binecuvântát2, binecuvântată a [Atestat: DRĂGHICI, R.
117/21 / V: îrg bire- / Plural: binecuvântatați, binecuvântate / Etimologie: binecuvânta] 1 Care a primit binecuvântare religioasă Si: blagoslovit.
Binecuvântată Fecioară! 2.
Binecuvântát1 sn [Atestat: DA ms / Plural: binecuvântaturi / Etimologie: binecuvânta] Rar 1-4 Bine-cuvântare 1-4.

GRAMATICA cuvântului Binecuvântat?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului binecuvântat.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Binecuvântat poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Binecuvântat sa indeplinească rolul de:

CUM DESPART ÎN SILABE binecuvântat?
Vezi cuvântul binecuvântat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul binecuvântat?
[ bi-ne-cu-vân-tat ]
Se pare că cuvântul binecuvântat are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Binecuvântat

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a ședea cu cineva la lafuri?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
comerț clandestin
persoană însărcinată să dirijeze, după protocol, desfășurarea unei solemnități
a pălăvrăgi cu cineva, a sta cu cineva la taifas
materie colorantă albastră, întrebuințată în vopsitorie și ca dezinfectant în medicină
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app