eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție par


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Păr [ păr ]
VEZI SINONIME PENTRU păr PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului par în mai multe dicționare

Definițiile pentru par din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
PĂR
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR2, peri, substantiv masculin

1. (La singular cu înțeles colectiv) Totalitatea firelor subțiri de formație cornoasă, care iau naștere în epidermă și care cresc pe pielea mamiferelor. Calul se și scutură de trei ori și îndată rămîne cu părul lins-prelins și tînăr ca un tretin. CREANGĂ, P. 195. S-o aflai un turc bătrîn Cu barbă de păr păgîn. ȘEZ. I 109. Lupul păru-și schimbă, dar năravul ba.
       • Expresia: (În construcție cu verbele «a fi», «a se afla») (Toți sau cu toții) în păr = a fi sau a se afla toți de față, fără să lipsească nimeni dintre cei care ar trebui sau care ne-am aștepta să fie prezenți. Familia Herdelea se afla în păr în pridvor. REBREANU,

I. 66. Purceii erau toți în păr la ugerul scroafei și sugeau. ISPIRESCU, L. 129. A doua seară se și înființase cheful în salonașul lui Iorgu. Șampanie din destul și toți ștrengarii în păr. CARAGIALE, O. III

13. A rămîne (sau a fi) fată în păr = a rămîne (sau a fi) necăsătorită. Fata babei însă... a rămas fată-n păr... și tot fată în păr va fi și pînă în ziua de astăzi. MARIAN, O. II 197. Tras de păr = forțat, exagerat sau denaturînd adevărul. Din fir în păr vezi fir.
♦ (Prin restricție) Totalitatea firelor descrise mai sus, care acoperă capul omului. Deodată Bardac își simți părul ridicîndu-i-se în vîrful capului. SADOVEANU, O. VII 362. Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n mers isteț, Frumoasă ca un gînd răzleț, Cu trupul nalt, cu părul creț, Cu pas ușor. COȘBUC, P. I 56. Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede. EMINESCU, O. I 209. Fratele cel mijlociu Și cu părul castaniu Din ochi tare lăcrima. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 499. Căpitan Rîmlean Calcă peste piatră Și iată că-ndată Lumei se arată o dalbă de fată... Vie și frumoasă... Cu păr aurit. ALECSANDRI, P. P.

15.
       • Expresia: A se lua cu mîinile de păr sau (prin exagerare) a-și smulge părul din cap, se spune cînd cineva este cuprins de desperare. Cînd auzi împărăteasa de cele ce se întîmplase, se luă cu mîinile de păr. ISPIRESCU, L. 121. Să te-ajungă dor cumplit, Să lași lingura pe blid, Să ieși afară plîngînd Și părul din cap smulgînd. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 265. A se lua de păr cu cineva = a se încăiera cu cineva; (cu sens atenuat) a se certa foarte tare cu cineva. A(-i) ieși (cuiva) părul prin căciulă vezi căciulă. A se da după păr = a se comporta după cum cere situația sau împrejurarea, a se acomoda. Bre tatar, dă-te după păr. Altfel te lepădăm. Aicea treaba-i una, supărarea-i alta. Nici n-avem cînd fi supărați. SADOVEANU, O. L. 109. Așa era acum și altfel nu putea să fie, și ea se dete din ce în ce după păr. SLAVICI, O. I 137. N-am păr în cap (sau cît păr în cap, ca părul din cap) = foarte mult, în foarte mare număr. Lume multă... iac-așa, ca păru din cap. BUJOR, S. 134. Ei! domnule, cîte d-astea n-am citit eu, n-am păr în cap! CARAGIALE, O. I 95. Cît păr în palmă (sau pe broască) = de locuțiune Odinioară am avut minte cît păr pe broască. SADOVEANU, O. I 504. Cînd o face broasca păr = niciodată. Cînd mi-a crește păr în palmă = niciodată. S-o pricopsi cînd mi-o crește păr în palm. PANN, la TRDG. A avea păr pe limbă = a fi prost, necioplit, lipsit de educație. (Mai ales în basme) A (i) se face (cuiva) părul măciucă vezi măciucă.
       • Compuse: (învechit) păr-de-cîine = înșelător, pezevenghi. Ești un hoț, un păr-de-cîine, nu voi să te văz mai mult. PANN. P. vezi III 114; (botanică) părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunzele fără luciu și crestate adînc, avînd sporangii dispuși pe partea inferioară a frunzei; crește prin crăpăturile stîncilor și prin pădurile umede și umbroase (Asplenium adiantum nigrum); părul-porcului = barba ursului.

2. (La sg.) Fiecare dintre firele care alcătuiesc părul. Un fir de păr alb în barbă.
       • Expresia: A despica părul (sau firul de păr) în patru vezi despica. A (i) se ține (sau a-i atîrna) viața într-un fir de păr, se zice cînd cineva este în primejdie de a-și pierde viața. (Despre evenimente, împrejurări, situații, hotărîri) A atîrna de-un fir de păr = a depinde de-o nimica toată.
       • (La plural ) Vorbea mereu despre perii încărunțiți înainte devreme... spunea mereu că o singură dorință mai avea în viață. SLAVICI, N. I 130. Cine să fie acel neomenit care mi-a necinstit perii cei albi. ai bătrînețelor mele? ISPIRESCU, L. 121. locuțiune adjectiv și adverb În doi peri = a) între două stări, la mijloc, nici așa, nici așa; neprecis, nehotărît. Zîmbea în doi peri. VORNIC, P. 141. Ciocoi în doi peri, giumătate acățat de protipenda prin măritișul unei mătuși a lui c-un boieri mare și giumătate atîrnat în gios de rudele lui de starea a doua. ALECSANDRI T. 1343; b) cherchelit, beat. Cînd îi omul în doi peri să te ferești de dînsul, c-atunci e cum îi mai rău. CREANGĂ, P. 166; c) (despre vorbe) cu două înțelesuri; echivoc. Toți se umflară de rîs deodată și începură a-l cam lua peste picior cu vorbe în doi peri. ISPIRESCU, L. 36.
       • Expresia: A scoate cuiva peri albi = a necăji, a sîcîi, a pricinui supărări cuiva. Duceți-vă de pe capul meu, că mi-ați scos peri albi de cînd ați venit. CREANGĂ, O. A. 261. A-i ieși (cuiva) peri albi = a avea multe supărări, a îmbătrîni din cauza prea multor necazuri. Of!... mi-o ieșit peri albi de cînd am fată mare! ALECSANDRI, T. I 51.
♦ Peri răi = numele popular al unei boli de ochi cauzată de o inflamație cronică a pleoapei, care face ca perii genelor să irite- globul ochiului. vezi blefarită.

3. (La singular cu sens colectiv) Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală; țesătură din aceste fibre. Scăpase cartea pe învelitoarea ușoară de păr de cămilă. SADOVEANU, O. VII 97. Îmbrăcat într-o pijama de- păr de cămilă, sta răsturnat într-un fotoliu BART, E. 296.

4. (La plural ) Fire scurte care acoperă întreaga suprafață a unei țesături de lînă, în special a unui covor. Mulți tătari stau împregiur Cu ochi mici ca ochi de ciur Și stau toți îngenunchieți Pe covor cu perii creți. ALECSANDRI, P. P. 77.

5. (La plural ) Firișoarele scurte care acoperă, ca un puf, frunzele sau tulpinile unor plante.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



PĂR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR2, peri, substantiv masculin

1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică, cornoasă, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale; specializare fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire, care acoperă capul omului.
       • În doi peri = a) locuțiune adjectiv (popular) cărunt; prin extensie care este între două vârste; b) locuțiune adjectiv și adverb (care este) neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări; prin extensie îndoielnic, confuz, echivoc, neclar; c) locuțiune adjectiv și adverb (regional) amețit de băutură; cherchelit.
       • Locuţiune adverbiala În păr = cu toți de față.
       • Expresia: Din (sau de-a) fir în (ori a) păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt. Tras de păr, se spune despre o concluzie forțată, la care ajunge cineva exagerând sau denaturând adevărul. A se lua cu mâinile de păr sau a-și smulge părul din cap, se spune când cineva este cuprins de disperare. A se lua (sau a se prinde) de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva. A atârna de un fir de păr = a depinde de o nimica toată. A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda. N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult. Cât păr în palmă (sau pe broască) = nimic; deloc. Când mi-o crește păr în palmă = niciodată. A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit. A i se ridica (sau a i se sui) (tot) părul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) părul măciucă = a se înspăimânta, a se îngrozi, a-i fi foarte frică. A despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (ori în șapte etc.) = a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată. A-i scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) multe necazuri; a sâcâi, a agasa (pe cineva). A-i ieși (cuiva) peri albi = a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri. A-i ieși (sau a-i trece) cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării.
♦ (popular) Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular.
♦ (Fiecare dintre) firele chitinoase care acoperă unele organe sau părți ale corpului insectelor.
♦ prin analogie Firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor.

2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală; prin extensie țesătură din aceste fibre.

3. prin analogie Fiecare dintre filamentele (fine), de origine epidermică, existente pe anumite organe ale unor plante.

4. Arc în formă de spirală la ceas.

5. Compuse: părul-fetei = plantă criptogamă înrudită cu feriga, întrebuințată ca plantă medicinală și ornamentală (Adianthum capillus-Veneris); părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc (Asplenium adianthum nigrum); părul-porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe (Equisetum telmateja).

6. Compus: (astronomie) Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală.

– latina pilus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PĂR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR2, peri, substantiv masculin

1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică, cornoasă, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale; specializare fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire, care acoperă capul omului.
       • În doi peri = a) locuțiune adjectiv (popular) cărunt; prin extensie care este între două vârste; b) locuțiune adjectiv și adverb (care este) neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări; prin extensie îndoielnic, confuz, echivoc, neclar; c) locuțiune adjectiv și adverb (regional) amețit de băutură; cherchelit.
       • Locuţiune adverbiala În păr = cu toți de față.
       • Expresia: Din (sau de-a) fir în (ori a) păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt. Tras de păr, se spune despre o concluzie forțată, la care ajunge cineva exagerând sau denaturând adevărul. A se lua cu mâinile de păr sau a-și smulge părul din cap, se spune când cineva este cuprins de disperare. A se lua (sau a se prinde) de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva. A atârna de un fir de păr = a depinde de o nimica toată. A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda. N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult. Cât păr în palmă (sau pe broască) = nimic; deloc. Când mi-o crește păr în palmă = niciodată. A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit. A i se ridica (sau a i se sui) (tot) părul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) părul măciucă = a se înspăimânta, a se îngrozi, a-i fi foarte frică. A despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (ori în șapte etc.) = a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată. A-i scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) multe necazuri; a sâcâi, a agasa (pe cineva). A-i ieși (cuiva) peri albi = a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri. A-i ieși (sau a-i trece) cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării.
♦ (popular) Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular.
♦ (Fiecare dintre) firele chitinoase care acoperă unele organe sau părți ale corpului insectelor.
♦ prin analogie Firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor.

2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală; prin extensie țesătură din aceste fibre.

3. prin analogie Fiecare dintre filamentele (fine), de origine epidermică, existente pe anumite organe ale unor plante.

4. Arc în formă de spirală la ceas.

5. Compuse: părul-fetei = plantă criptogamă înrudită cu feriga, folosită ca plantă medicinală și ornamentală (Adianthum capillus-Veneris); părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc (Asplenium adianthum nigrum); părul-porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe (Equisetum telmateja).

6. Compus: (astronomie) Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală.

– latina pilus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

păr
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru păr:


1) păr m., plural perĭ (latina pilus, italiana spaniolă pelo, pv. pel, limba franceza poil. vezi răspăr, depilez, plisă 2, oripilant). Fir supțire care crește pe capu saŭ pe trupu omuluĭ și pe trupu animalelor ca să le apere de frigĭ. Țiganiĭ aŭ păr negru, boiĭ aŭ de ordinar păru albaneză Fir de păr: Țiganiĭ aŭ periĭ negri, țĭ-a ĭeșit un păr (saŭ: un fir de păr) albaneză Fire, filamente la plante orĭ la stofe. Sugel, panariciŭ (Moldova). Un fir supțire spiralat care se întinde și se strînge la ceasornic. În păr, în mare număr, toțĭ: Jidaniĭ se adunase în păr. Tras de păr, forțat, nenatural: argument tras de păr, asta e prea trasă de păr. În doĭ perĭ, nicĭ alb, nicĭ negru, nicĭ tînăr, nicĭ bătrîn, ca lupu cînd îșĭ schimbă păru, (figurat) nehotărît, evaziv: un om în doĭ perĭ (ca etate saŭ în privința graduluĭ de beție), răspuns în doĭ perĭ. A te lua de păr cu cineva, a ajunge la ceartă orĭ la bătaĭe cu cineva. A ți se face păru măcĭucă, a ți se zbîrli păru de frică. A scoate cuĭva perĭ albĭ, a-l îmbătrîni pin suferințe. A despica păru (saŭ firu) în patru, a te pricepe foarte bine, a ști foarte multe, a face distincțiunĭ foarte subtile. A depinde de un fir de păr, a depinde de foarte puțin lucru. Cu păru tăŭ și cu învățu altuĭa, profitînd altu din munca ta. Prov. Lupu păru îșĭ schimbă, dar năravu ba. vezi nărav. Ca numirĭ de plante: păru cĭuteĭ, pațachină (rhámnus cathártica); păru Maĭciĭ Domnuluĭ, o plantă erbacee care crește pintre stîncĭ în pădurile umede și umbroase (asplénium adiántum nigrum); păru porculuĭ,

1. pir,

2. barba ursuluĭ; păru Veneriĭ, un fel de cŭarț.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești



PAR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR2, pari, substantiv masculin

1. Lemn lung și subțire, de obicei ascuțit la un capăt, care servește ca proptea, ca element de sprijin într-o construcție etc. închisei și înțepenii ușa pe dinlăuntru cu un par zdravăn, HOGAȘ, M. N. 86.
       • Expresia: Nu da verb reflexiv:abia din mînă pe cea din par vezi verb reflexiv:abie. A (i) se apropia (sau a (i) se strînge cuiva) funia la (sau de) par = se apropie un moment critic sau deznodămîntul, sfîrșitul vieții. Amu a scornit alta: cică să-i aduc pe fata împăratului Roș de unde-oi ști... Se vede că mi s-a apropiat funia la par. CREANGĂ, O. A. 243. Luptă cereai!.. Iaca luptă... - îmi place șoimane; dar pare-mi-se că s-apropie funia de par. ALECSANDRI, T. 1494. Cît cioara-n par vezi cioară.

2. Bîtă, ciomag. Cu cinci ciocoi avem de încheiat socoteli. Să mergem să le încheiem cu parul, cu Jocul și pîrjolul. STANCU, despre 134. Sînt hotărît să nu las ca să treacă drumul d-tale pe moșia mea.

– Prea bine; însă cum îl vei opri?

– M-oi aține la hotar cu păru, dac-a trebui. ALECSANDRI, T. I 361.
       • Locuţiune adverbiala Cu parul = cu mijloace de constrîngere violente, cu forța.

3. Cracă groasă de copac. Frate, frate de stejar! Lasă-mă să tai un par Să-mi fac osie de car.

– Frățioare romînaș, Voios parul da-ți-l-aș, Dac-ai face tu din el Buzdugan de voinicel. ALECSANDRI, P. P. 44.
♦ (Determinat prin «de oale ») Prepeleac. în ogrăzile gospodarilor, cam la un loc ferit, se vede și parul de oale, în care se pun oalele după ce s-au spălat curat. ȘEZ. VII 92.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

păr
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru păr:
păr (péri), substantiv masculin –

1. Fir cornos de pe corpul omului și al animalelor. –

2. Păr (1) de pe cap. –

3. Puf de pe plante sau fructe. –

4. Puf de pe țesături. –

5. (Transilvania) Lînă. –

6. (Moldova) Panarițiu, sugel.

– Mr., megl., istr. per. latina pĭlus (Pușcariu 1262; Candrea-Dens., 1327; REW 6508), conform vegl. pail, italiana , spaniolă pelo, prov., cat. pel, limba franceza poil. Cuvînt de uz general (ALR, I, 8).

– derivat păros, adjectiv (cu puf, pufos); păroșie, substantiv feminin (calitatea de păros); părui, verb (a se lua de păr; a argăsi); păruială, substantiv feminin (depilare, ciomăgeală); păruit, substantiv neutru (acțiunea de a părui); împăroșa (variantă împăroși), verb (a se acoperi de păr); răspăr, substantiv masculin (varietate de biban, Acerina Schraetser), numit așa din cauza aripioarei sale dorsale; în răspăr, adverb (contra direcției părului), cu prefix răs-.
Forme diferite ale cuvantului par: péri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

PAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR1, pari, substantiv masculin

1. Bucată de lemn rotundă, lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc.
       • Locuţiune adverbiala Cu parul = cu forța, silit.
       • Expresia: A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva); prin extensie a împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc. Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută. A (i) se apropia funia de par = a) a fi bătrân, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul.

2. Cracă groasă de copac.
       • Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale).

– latina palus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR1, pari, substantiv masculin

1. Bucată de lemn lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc.
       • Locuţiune adverbiala Cu parul = cu forța, silit.
       • Expresia: A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva); prin extensie a împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc. Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută. A (i) se apropia funia de par = a) a fi bătrân, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul.

2. Cracă groasă de copac.
       • Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale).

– latina palus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PĂR
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR2 (latina pirus) substantiv masculin Pom fructifer din familia rozaceelor, cultivat în zonele temperate, rezistent la secetă, înalt până la 20 m, cu flori albe sau roz și fructe mari, cu pulpă fină, zemoasă (Pyrus sativa). În România crește în majoritatea zonelor țării, existând centre specializate în creșterea sa. Scoarța, frunzele, florile și fructele sunt folosite în medicina umană tradițională (ca astringente, diuretice, febrifuge etc.). Cel mai mare producător de pere din lume a fost, în 2000, China, cu o producție de 3.611 mii t. vezi pară2.
       • Par pădureț (Pyrus pyraster) = specie de păr care crește spontan, dispersat, în pădurile de câmpie și dealuri joase; fructele sunt mici, tari, astringente.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

păr
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru păr:
păr m.

1. fir subțire ce crește pe pielea capului la om;

2. (colectiv) toți perii din capul omului: a-și tunde părul; în păr, în număr complet;

3. fire de păr pe pielea animalelor în diferite părți ale corpului: păr de cal, de capră;

4. coloarea părului: cu ochii în doi peri AL.; în doi peri, cu părul alb îndoit cu vânăt (despre cai); figurat echivoc, fam. beat;

5. parte păroasă la unele stofe;

6. filamentele unor plante: părul ciutei, gladiș; părul porcului, barba ursului: părul Maicii Domnului, plantă ce crește prin crăpăturile stâncilor din pădurile umede și umbroase (Asplenium adiantum); părul sf. Marii, torțel. [latina PILUS].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PĂR
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR substantiv

I.

1.

– Ioan (Ard I 62).

2. Părosu, mold.; Păroasa și Păroși ss.

3. Păruș gelep (16 B IV 445).

4. Perescu, M. (Î Div); Perești, Perilești ss.

5. + -ian: Perian b. (Moț); -u (Bîr II); Periiani sau Perieni substantiv (Ștef); Perian(u) cu sufix de apartenență locală < satul Peri.

II. Compuse:

1. Părucriț (17 B III 430).

2. Părlatu, olt. (17 B I 443); Părlăt/escu act. -easca t.; conform însă Perlați șef albanez din sec XV.

3. Părvechiu (17 B III 107); Părveche moșn. (17 13 II 237).

4. conform Părchilă, Drag., 1700 (IO 29)

– evident un nume compus.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

PĂR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR1, peri, substantiv masculin Arbore roditor, cu frunze ovale și lucioase, cu flori albe și cu fructe comestibile (Pirus communis). La primarele Axinte ne aștepta o masă întinsă sub un păr străvechi în coasta, casei. SADOVEANU, O. VI 343. Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. CREANGĂ, O. A. 180. Măi, bădița, buze moi, Mută-ți casa. lîngă noi, C-am un păr cu pere moi. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 48.
♦ Lemnul arborelui descris mai sus, întrebuințat în strungărie și în sculptură.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PĂR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR substantiv (botanică) părul-ciutei (Rhamnus cathartica) = verigar, salbă-moale, (regional) crasici, crușîn, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-cînesc, lemn-rîios, lemnul-cîinelui, poama-cîinelui, spin-alb, spinele-cerbului; părul-fetei (Adianthum capillus veneris) = (regional) buricul-Vinerei, buruiană-de-bubă-neagră, părul-Maicii-Domnului, părul-orfanei, percica-fetei; părul-Maicii-Domnului (Asplenium adianthum nigrum) = (regional) părul-fetei, pă-rul-Maicii-Preciste, părul-Sfintei-Marii.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

par
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru par:
par (pári), substantiv masculin

– Băț, stîlp, nuia.

– Mr., megl. par. latina pālus (Pușcariu 1260; Candrea-Dens., 1324; REW 6182), conform albaneză palë, italiana , spaniolă palo, limba franceza pieu, cat. pal, portugheză pao, limba neogreacă παλοῦϰι.

– derivat împăra, verb (a bate pari; a trage în țeapă; reflexiv, a se lovi, a se înțepa cu un par), pe care Candrea-Dens., 1325; Densusianu, limba română, XXXIII, 70 și DAR îl derivă direct din latina impālāre; părui, verb (a bate pari).
Forme diferite ale cuvantului par: pári

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

păr
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru păr:
păr (péri), substantiv masculin

– Pom fructifer (Pirus communis).

– Mr., megl. per. latina pĭrus (Pușcariu 1263; Candrea-Dens., 1326; REW 6525), conform italiana pero, logud. piru.

– derivat pară, substantiv feminin (fructul părului), megl. pęră, istr. pęrę, probabil reproduce latina pῑrum (Pușcariu 1264; REW 6524), conform vegl. paira, italiana , prov., cat., spaniolă, portugheză pera, limba franceza poire; peret, substantiv neutru (grădină cu peri); perușcă, substantiv feminin (Transilvania, cartof).
Forme diferite ale cuvantului par: péri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

PAR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR s.

1. prăjină, (popular) prepeleac, (regional) beldie, paliță, pătăchie, prăștinaș, prăștină, rudă, (Olt.) colvă, dîrjală, (Transilvania) palțău, (învechit) șiric. (L-a lovit cu un par.)

2. parmac, (învechit și popular) pociumb, (popular) șarampoi, (regional) verdete, (Maramures) șaranț, (Maramures, Transilvania, Banat și Olt.) șteamp, (Olt., Banat și Transilvania) ștenap. (par la un gard.)

3. parmac, stîlp. (par la un pridvor.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PAR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR s.

1. prăjină, (popular) prepeleac, (regional) beldie, paliță, pătăchie, prăștinaș, prăștină, rudă, (Olt.) colvă, dârjală, (Transilvania) palțău, (învechit) șiric. (L-a lovit cu un par.)

2. parmac, (învechit și popular) pociumb, (popular) șarampoi, (regional) verdete, (Maramures) șaranț, (Maramures, Transilvania, Banat și Olt.) șteamp, (Olt., Banat și Transilvania) ștenap. (par la un gard.)

3. vezi stâlp.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

PAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR1 pari m.

1) Bucată din tulpina sau din ramurile mai groase ale unui copac, ascuțită la un capăt, care se bate în pământ, servind ca element de fixare sau de susținere. * A i se apropia (sau a i se strânge) funia de (sau la) par vezi FUNIE.

2) Băț gros folosit în diferite scopuri (ca pârghie, ciomag etc.).
       • Cu parul în mod forțat; cu de-a sila. /<lat. palus
Forme diferite ale cuvantului par: pari

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

păr
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru păr:


2) păr m., plural perĭ (latina pĭrus, italiana pero). Un frumos pom rozaceŭ care, împreună cu măru, e foarte cultivat din cauza poamelor sale (pere), care se pot conserva intacte pînă în ĭarnă (pirus communis). Lemn de păr: o masă de păr. Prov. La păru lăudat să nu te ducĭ cu sacu mare, așteaptă-te la surprize neplăcute la lucrurile lăudate. vezi scoruș.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PAR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR2, -Ă adjectiv (matematică; despre numere întregi, puteri etc.) divizibil cu

2.
       • (despre funcții) care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul. (< latina par)
Forme diferite ale cuvantului par: par-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

PĂR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR1, peri, substantiv masculin Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa).

– latina pirus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PĂR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR1, peri, substantiv masculin Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa).

– latina pirus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PAR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR adjectiv (matematică; despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu doi.
♦ (Despre funcții) Care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul. [< latina par].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

păr
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru păr:
păr m. frumos arbore spinos din fam. rozaceelor ce face pere;

2. lemnul tare al acestui arbore, întrebuințat în strungărie și mai cu seamă pentru sculptură. [latina PIRUS].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PAR
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR substantiv

1. Păruș, munt., 1618 (Glos; 17 B III 45) etc.

2. + -otă: Parotă act., ard. (Petr. 15).

3. conform Paroșa, N., olt. (Hur 129).

4. Parușeni substantiv, mold.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

PÂR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PÂR:
PÂR interjecție (se folosește, prelungit sau repetat, pentru a reda sunetul produs de un corp tare când acesta crapă, se rupe sau se despică). /Onomat.
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PÂR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PÂR:
PÂR2, pâri, substantiv masculin (regional) Persoană care pârăște; pârâș, reclamant.

– Din pârî (derivat regresiv).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR2, -Ă, pari, -e, adjectiv (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi.

– Din latina par.
Forme diferite ale cuvantului par: par-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR2, -Ă, pari, -e, adjectiv (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi.

– Din latina par.
Forme diferite ale cuvantului par: par-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PÂR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PÂR:
PÂR2, pâri, substantiv masculin (regional) Cel care pârăște; pârâș, reclamant.

– Din pârî (derivat regresiv).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PAR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR1, pare, adjectiv n. (matematică; despre numere întregi) Divizibil cu numărul doi. 8 este un număr par.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PAR:
PAR2 pară (pari, pare) (despre numere întregi) Care este divizibil cu doi. /<lat. par
Forme diferite ale cuvantului par: pară

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

par
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru par:
par m. lemn ascuțit la un căpătâiu și înfipt în pământ. [latina PALUS].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

par
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru par:
par adjectiv masculin, plural pari; forme singular páră, plural páre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

par
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru par:
par1 adjectiv masculin, plural pari; forme páră, plural páre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Par
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Par:
Par, -a, -ea vezi Parascheva III 1,

2.
Forme diferite ale cuvantului par: par-a par-ea

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

păr
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru păr:
păr (botanică, anatomie) substantiv masculin, plural peri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

par
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru par:
par, pari substantiv masculin (er.) penis erect.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

PĂR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PĂR:
PĂR substantiv verbal mătase, sparanghel.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

păr
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru păr:
păr substantiv verbal MĂTASE. SPARANGHEL.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

pâr
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pâr:
pâr2 (regional) substantiv masculin, plural pâri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

pâr
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pâr:
pâr substantiv masculin, plural pâri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

par
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru par:
par substantiv masculin, plural pari
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

par
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru par:
par2 substantiv masculin, plural pari
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

păr
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru păr:
păr substantiv masculin, plural peri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

par
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru par:


2) *par m. vezi pair.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

Par
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Par:
Par ≠ impar
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'PAR'
păpușóinăPĂPUȘOÍȘTEpăpușoiupăpușórnițăPARPĂR-DE-LÚPPARÁparaparaacetaldehídă

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Par
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului par dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
L-a lovit cu un par.
Par la un gard.
Par la un pridvor.
L-a lovit cu un par.
Par la un gard.
PAR1 pari m.
* A i se apropia sau a i se strânge funia de sau la par vezi FUNIE.
       • Cu parul în mod forțat; cu de-a sila.
PAR2 pară pari, pare despre numere întregi Care este divizibil cu doi.

GRAMATICA cuvântului Par?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului par.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Par poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Par sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul pâr are forma: pâri
    VEZI PLURALUL pentru Par la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE păr?
Vezi cuvântul păr desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul păr?
[ păr ]
Se pare că cuvântul păr are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL Par
Inţelegi mai uşor cuvântul par dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
În construcție cu verbele «a fi», «a se afla» Toți sau cu toții în păr = a fi sau a se afla toți de față, fără să lipsească nimeni dintre cei care ar trebui sau care ne-am aștepta să fie prezenți
A rămîne sau a fi fată în păr = a rămîne sau a fi necăsătorită
Tras de păr = forțat, exagerat sau denaturînd adevărul
A se lua de păr cu cineva = a se încăiera cu cineva; cu sens atenuat a se certa foarte tare cu cineva
A se da după păr = a se comporta după cum cere situația sau împrejurarea, a se acomoda
N-am păr în cap sau cît păr în cap, ca părul din cap = foarte mult, în foarte mare număr
Cît păr în palmă sau pe broască = de locuțiune Odinioară am avut minte cît păr pe broască
Cînd o face broasca păr = niciodată
Cînd mi-a crește păr în palmă = niciodată
A avea păr pe limbă = a fi prost, necioplit, lipsit de educație
Compuse: învechit păr-de-cîine = înșelător, pezevenghi
Vezi III 114; botanică părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunzele fără luciu și crestate adînc, avînd sporangii dispuși pe partea inferioară a frunzei; crește prin crăpăturile stîncilor și prin pădurile umede și umbroase Asplenium adiantum nigrum; părul-porcului = barba ursului
Despre evenimente, împrejurări, situații, hotărîri A atîrna de-un fir de păr = a depinde de-o nimica toată
Locuțiune adjectiv și adverb În doi peri = a între două stări, la mijloc, nici așa, nici așa; neprecis, nehotărît
A scoate cuiva peri albi = a necăji, a sîcîi, a pricinui supărări cuiva
A-i ieși cuiva peri albi = a avea multe supărări, a îmbătrîni din cauza prea multor necazuri
♦ Peri răi = numele popular al unei boli de ochi cauzată de o inflamație cronică a pleoapei, care face ca perii genelor să irite- globul ochiului
În doi peri = a locuțiune adjectiv popular cărunt; prin extensie care este între două vârste; b locuțiune adjectiv și adverb care este neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări; prin extensie îndoielnic, confuz, echivoc, neclar; c locuțiune adjectiv și adverb regional amețit de băutură; cherchelit
Locuţiune adverbiala În păr = cu toți de față
Din sau de-a fir în ori a păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt
A se lua sau a se prinde de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva
A atârna de un fir de păr = a depinde de o nimica toată
A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda
N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult
Cât păr în palmă sau pe broască = nimic; deloc
Când mi-o crește păr în palmă = niciodată
A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit
părul măciucă = a se înspăimânta, a se îngrozi, a-i fi foarte frică
= a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată
A-i scoate cuiva peri albi = a pricinui cuiva multe necazuri; a sâcâi, a agasa pe cineva
A-i ieși cuiva peri albi = a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri
A-i ieși sau a-i trece cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării
♦ popular Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular
Compuse: părul-fetei = plantă criptogamă înrudită cu feriga, întrebuințată ca plantă medicinală și ornamentală Adianthum capillus-Veneris; părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc Asplenium adianthum nigrum; părul-porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe Equisetum telmateja
Compus: astronomie Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală
În doi peri = a locuțiune adjectiv popular cărunt; prin extensie care este între două vârste; b locuțiune adjectiv și adverb care este neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări; prin extensie îndoielnic, confuz, echivoc, neclar; c locuțiune adjectiv și adverb regional amețit de băutură; cherchelit
Locuţiune adverbiala În păr = cu toți de față
Din sau de-a fir în ori a păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt
A se lua sau a se prinde de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva
A atârna de un fir de păr = a depinde de o nimica toată
A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda
N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult
Cât păr în palmă sau pe broască = nimic; deloc
Când mi-o crește păr în palmă = niciodată
A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit
părul măciucă = a se înspăimânta, a se îngrozi, a-i fi foarte frică
= a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată
A-i scoate cuiva peri albi = a pricinui cuiva multe necazuri; a sâcâi, a agasa pe cineva
A-i ieși cuiva peri albi = a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri
A-i ieși sau a-i trece cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării
♦ popular Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular
Compuse: părul-fetei = plantă criptogamă înrudită cu feriga, folosită ca plantă medicinală și ornamentală Adianthum capillus-Veneris; părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc Asplenium adianthum nigrum; părul-porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe Equisetum telmateja
Compus: astronomie Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală
A i se apropia sau a i se strînge cuiva funia la sau de par = se apropie un moment critic sau deznodămîntul, sfîrșitul vieții
Locuţiune adverbiala Cu parul = cu mijloace de constrîngere violente, cu forța
Locuţiune adverbiala Cu parul = cu forța, silit
A-i da cuiva cu parul în cap = a bate foarte tare pe cineva; prin extensie a împiedica pe cineva să promoveze, să acționeze etc
A i se apropia funia de par = a a fi bătrân, aproape de moarte; b a se apropia un anumit termen pentru îndeplinirea presantă a ceva; a se apropia deznodământul
Par de oale = prepeleac pentru vase, oale
Locuţiune adverbiala Cu parul = cu forța, silit
A-i da cuiva cu parul în cap = a bate foarte tare pe cineva; prin extensie a împiedica pe cineva să promoveze, să acționeze etc
A i se apropia funia de par = a a fi bătrân, aproape de moarte; b a se apropia un anumit termen pentru îndeplinirea presantă a ceva; a se apropia deznodământul
Par de oale = prepeleac pentru vase, oale
Pădureț Pyrus pyraster = specie de păr care crește spontan, dispersat, în pădurile de câmpie și dealuri joase; fructele sunt mici, tari, astringente
PĂR substantiv botanică părul-ciutei Rhamnus cathartica = verigar, salbă-moale, regional crasici, crușân, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-cânesc, lemn-râios, lemnul-câinelui, poama-câinelui, spin-alb, spinele-cerbului; părul-fetei Adianthum capillus venéris = regional buricul-Vinerei, buruiană-de-bubă-neagră, părul-Maicii-Domnului, părul-orfanei, percica-fetei; părul-Maicii-Domnului Asplenium adianthum nigrum = regional părul-fetei, părul-Maicii-Preciste, părul-Sfintei-Marii
PĂR substantiv botanică părul-ciutei Rhamnus cathartica = verigar, salbă-moale, regional crasici, crușîn, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-cînesc, lemn-rîios, lemnul-cîinelui, poama-cîinelui, spin-alb, spinele-cerbului; părul-fetei Adianthum capillus veneris = regional buricul-Vinerei, buruiană-de-bubă-neagră, părul-Maicii-Domnului, părul-orfanei, percica-fetei; părul-Maicii-Domnului Asplenium adianthum nigrum = regional părul-fetei, pă-rul-Maicii-Preciste, părul-Sfintei-Marii



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Par

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în baza legii?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
fișă cuprinzând totalitatea datelor adunate de justiție referitor la antecedentele judiciare ale unui individ
aparat în formă de bicicletă fără roți, pentru aprecierea adaptării la efort în diferite sectoare de muncă și discipline sportive
în conformitate cu prevederile legale
a se da bătut, a ceda
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?