eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție zi


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Zi [ zi ]
VEZI SINONIME PENTRU zi PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului zi în mai multe dicționare

Definițiile pentru zi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
ZI transformă zi
   în alte unități de măsură
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ZI:
ZI, zile, substantiv feminin (Și în forma ziuă)

1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul soarelui; timpul cît soarele rămîne deasupra orizontului, prin extensie lumina solară; (în sens mai larg) interval de timp de 24 de ore, dintre două miezuri de noapte consecutive; interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. Zilele se fac tot mai lungi și mai blînde. SADOVEANU, O. VI 40. Arșița zilelor de vară nu străbate pînă la răcoarea vie a umbrelor. HOGAȘ, DR. II 113. O zi mi-era de-ajuns. EMINESCU, O. I 191. Zilele treceau, răcoarea toamnei se făcea mai simțitoare. BOLINTINEANU, O. 265. Ziua se duce, ș-altele vin. HELIADE, O. I 78.
       • (Poetic) Umbre mari răsar pe cale, Ziua moare după culmi. COȘBUC, P. I 157.
       • (Determinînd noțiunile «an», «lună» pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile trec ca o părere. SADOVEANU, O. VI 257. Pare că nu mîncase de o lună de zile. ISPIRESCU, L. 17.
       • Zi solară = interval de timp între două treceri succesive ale soarelui la meridian. Zi siderală vezi sideral.
       • locuțiune adjectiv De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; prin extensie obișnuit. Părea de cinci ori mai mare ca Manlache cel de toată ziua. POPA, vezi 34. Să-l osîndim să trăiască ca să-și poarte chinul din loc în loc ca o moarte de toate zilele. GANE, N. I 214. De zi cu zi = zilnic. O străduință de zi cu zi.
       • Locuţiune adverbiala La zi = a) în fiecare zi, zilnic. Mustățile-i rase la zi evidențiați un nas zvîrlit în sus ca o trompetă. MIRONESCU, S. A. 110; b) la ziua, la data cerută; fără întîrziere, fără restanțe. Fără dînsul lucrările cancelariei n-ar fi putut fi la zi. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la TDRG. Zi de (sau cu, rar pe) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; prin extensie necontenit, perpetuu. Tu s-o amîi cu zi de zi Și șpune-i cîte toate. COȘBUC, P. I 78. Constituțiile și proiectele plouă, prieteniile politice se disfac, tranzacțiile... se lovesc, se înțăleg și se prifac ziuă pe ziuă. RUSSO, S. 113; b) din ce în ce, progresiv, treptat. Cresc zi cu zi plictiseala și urîtul. SADOVEANU, O. VI 227. Vedeam cum zi de zi femeia mea se înstrăina. CAMIL PETRESCU, U. N. 97. Din zi în zi = a) de azi pe mîine; figurat la infinit. Amîna din zi în zi și de joi pînă mai apoi. CREANGĂ, P. 141; b) pe fiecare zi; prin extensie din ce în ce. Tînărul Todericiu observa din zi în zi mai surprins deosebirea dintre vacanțele de pînă atunci și dintre vacanța care se deschisesă înaintea lui. VORNIC, P. 28. De la o zi la alta = zilnic; prin extensie repede, văzînd cu ochii. Vederea i se slăbea de la o zi la alta. C. PETRESCU, R. DR. 242. În toate zilele (sau, rar, în toate zile) = în fiecare zi, oricînd. Gălbioară ca și tine, Voi găsi în toate zile. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 230. (Regional) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. Astfel pe toată ziua prindeam cîte un dram de carne sănătoasă. GANE, N. III 59. Cei din clasa a doua se ridică pe averile lor neîncetat, cumpără proprietăți nemișcătoare, pe toată ziua. BOLINTINEANU, O. 422. De (despre sau către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață; Petrecerea ține pînă despre ziuă, cînd toți se împrăștie în bună regulă, pe la casele lor. HOGAȘ, DR. II 192. Deunăzi către ziuă visasem că murisem. MACEDOSNKI, O. I 42. Moșnegii s-au dondănit cît s-au mai dondănit și... despre ziuă au adormit. CREANGĂ, P. 85. Pînă în (sau la) ziuă = pînă a nu se lumina; dis-de-dimineață, cu noaptea-n cap. De cu ziuă (sau, rar, ziua) = foarte devreme, dis-de-dimineață. De cu ziua mătur casa, Aprind focul, gătesc masa. ALECSANDRI, P. P. 308. Cu ziua-n cap = cu noaptea-n cap, vezi noapte. În zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei vezi zori. La (sau în) ziuă = cînd se luminează, cînd începe dimineața. Mai era încă mult pînă la ziuă. DUMITRIU, N. 134. Nu mă aștepta în astă noapte, că eu poate n-oi veni acasă pănă-n ziuă. ALECSANDRI, T. I 76. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Faceți-vă socoteala... de ceea ce preste zi ați lucrat. DRĂGHICI, R. 153. Am o mîndră ca ș-o cruce Și la lucru n-o pot duce... Peste zi se prea-ncălzește, Și, biata, prea se-nnegrește. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 425. Zi (și) noapte (sau ziua și noaptea) = tot timpul, fără încetare; figurat fără preget, fără odihnă. Așa ostenim zi și noapte; tăcem și dau zvon numai tălăncile. SADOVEANU, B.

6. Alerga singur zi și noapte în toate părțile, cum putea, și muncea în dreapta și în stînga. CREANGĂ, O. A. 184. Zi, noapte călătorește. TEODORESCU, P. P. 229. (În legătură cu verbe ca «a dormi», «a se odihni» etc.) Nici zi, nici noapte (sau nici ziua, nici noaptea) = niciodată, de locuțiune Nu dorm nici zi, nici noapte. ISPIRESCU, L. 29. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață pînă seara; prin extensie mereu, continuu. Așa cum e acum, insula e un adevărat paradis; munți de marmuri policrome, vegetație luxuriantă în care mii de păsări cîntă toată ziua. RALEA, O. 69. Toată ziua cu mîinile întinse... Și noi toată ziua cu mîinile în buzunar. DELAVRANCEA, O. II 314. Groapa este gata. Tu, Harap-Alb, rămîi aici într-însa toată ziua. CREANGĂ, P. 224. Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată. EMINESCU, O. I 96. Ziua mare vezi mare (4). Ziua-n amiaza mare sau ziua-miaza mare vezi amiază.
       • Expresia: Faptul zilei vezi fapt. Revărsatul zilei (sau de ziuă) vezi revărsat. A se face ziuă (sau a se lumina, a se zări, a se crăpa, a se revărsa) de ziuă vezi c. (Neobișnuit) A se înroși a ziuă = ase lumina de ziuă. E încă noapte. Dar s-a-nroșit a ziuă-n răsărit. BENIUC, vezi 91. A se îngîna (sau, rar, a se lupta, a se bate) ziua cu noaptea vezi c. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. Făcîndu-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului. CREANGĂ, O. A. 295. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi (sau ziuă) = a lucra sau a petrece, noaptea și a dormi ziua; prin extensie a duce o viață dezordonată. Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închid. EMINESCU, O. I 56. A vedea lumina zilei vezi lumină. Bună ziua, formulă de salut. A da (sau a dori, a pofti etc.) cuiva bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. Unul dintre răzăși... se abătu spre ei și le pofti ziua bună. SADOVEANU, O. VII 60. Toți îmi dau bună ziua respectuoși. SAHIA, N. 16. În zilele de muncă plec pe cîmp. Bătrînii rămași acasă îmi dau ziua bună în cale. DEMETRESCU, O. 147. A-și lua ziua bună = a) a-și lua rămas bun. Simți lacrimi în ochi și întoarse capul spre fereastră, să le ascundă. Cînd privirea îi fu uscată, își luă ziua bună. C. PETRESCU, C. vezi 134. Făt-Frumos... își luă ziua bună de la împăratul, de la împărăteasă, de la toți boierii cei mari și cei mici, de la ostași și de la toți slujitorii curții. ISPIRESCU, L.

4. Apoi, luîndu-și ziua bună de la călătoarea încredințată lui, iute se întoarnă înapoi. CREANGĂ, P. 95. Să mă duc din satul meu Și ziua bună să-nu ieu De la frunza de pe munți, De la dulcii mei părinți. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 321; b) a socoti ceva ca definitiv pierdut, a renunța pentru totdeauna la... Ia-ți ziua bună de la lume, că de-acum ești mort! GANE, N. I 81. Ca lumina zilei sau ca ziua, servește pentru a întări, prin comparații, ideea exprimată de adjective ca «limpede», «clar» etc. E neîndoielnic ca ziua că arta rămîne îndărătul naturii, nu poate să ajungă natura. GHEREA, ST. Hristos II 50. A doua zi vezi doilea. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată. Ieșea adesea la vînătoare; dar într-o zi se luă după un iepure... și nu-l nimeri. ISPIRESCU, L.

8. Amu într-una din zile, cum ședea spînul la ospăț... li s-au adus... niște sălăți foarte minunate. CREANGĂ, P. 210. Pe zi ce trece (sau merge) = cu cît trece timpul, din ce în ce mai mult, progresiv. Ea din ce în ce mai dragă ți-ar cădea pe zi ce merge. EMINESCU, O. I 160. Cît toate zilele (de mare) = foarte mare. Mai era un flăcău cît toate zilele, sfărîma piatra. PREDA, Î. 114. O namilă de leu cît toate zilele de mare, de băgase pe toți în grozile morții. ISPIRESCU, U. 30. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a avea liniște, tihnă din partea cuiva. De atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. CREANGĂ, P.

12. Nu mai are zi albă cu baba. ȘEZ

I. 161. A da zi după (sau peste) zi = a lăsa un lucru de azi pe mîine, a amîna. verb reflexiv:eam de mult să venim, dar cu daraveri... am tot dat zi peste zi. BASSARABESCU, substantiv neutru 89. A căuta ziua de ieri vezi ieri. Zile lungi vezi lung. De azi în (atîtea) zile vezi azi. Zi mare vezi mare. La zile mari = la ocazii deosebite; figurat rar de tot. Carne, la zile mari. PAS, Z. III 64.
       • (Cu determinări introduse prin prepoziție «de») Zi de lucru (sau lucrătoare) = zi în care se execută programul de lucru obișnuit, vezi lucrător (2). Era om blînd și domol. Îl cicălea și-l împungea muierea în toate zilele anului, și în cele lucrătoare și în sărbători. SADOVEANU, M. C. 7; b) (În trecut) zi de corvadă obligatorie în folosul boierului sau al statului. Grigore Ghica-vodă... prin hrisovul său din 1 ianuarie 1766 scăzu numărul zilelor de lucru la

12. BĂLCESCU, O. I 142. (Eliptic) Pentru mîndra care-mi place Trei zile la domni aș face. JARNÍK-BÎRSEANU, D.

10. Zi de sărbătoare = zi în care nu se lucrează, în care se prăznuiește sau se comemorează ceva. Zi de repaus (sau de odihnă) = zi în care nu se lucrează, care este destinată odihnei. Zi de doliu vezi doliu.
♦ (Adverbial, în forma ziua și zilele sau, cînd este precedat de un numeral, în forma zile) în timpul zilei; în fiecare zi sau atît cît durează o zi. Ziua am stat puțin împreună. SAHIA, N. 78. Făt-Frumos, după ce răscoli trei zile și trei nopți găsi... armele și hainele tătîne-său de cînd era flăcău. ISPIRESCU, L.

3. Ziua umbla, noaptea se odihnea. CARAGIALE, P. 91. Ziua lucrași muncesc, Noaptea voi să odihnesc. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 117.
♦ (În expresie, ca unitate de măsura sau de calcul) Zi de cale (sau de drum) = distanță care se poate străbate într-o zi de mers. cu piciorul. Se afla, în acea verb reflexiv:eme, în latura Holteiului, la o zi de cale cătră asfințit, un tîrgușor cu numele Volcineț. SADOVEANU, forme J. 446. Se zvoni că trupele țariste au ajuns la două zile de marș de București. CAMIL PETRESCU, O. II 604. (Eliptic) Leșii și litvanii sînt la trei zile de Hotin. DELAVRANCEA, O. II 241. Zi de muncă = numărul ceasurilor de muncă efectuate de cineva în interval de 24 de ore. (F i g., eliptic) Cu dascălii greci, ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui și se isprăvea pe la două ore după apus. GHICA, A. 110. Cu ziua = cu plata muncii socotită după zilele muncite; fără angajament durabil. Adusese o croitoreasă cu ziua, în casă. C. PETRESCU, C. vezi 169. Cu fierul la subțioară, maică-mea pleca la călcat cu ziua. BOTEZ, ȘC. 26. Zi-muncă = unitate de măsură a muncii colectiviștilori, pe baza căreia se stabilește plata cuvenită. Ziua-muncă constituie o pîrghie puternică de consolidare și dezvoltare a proprietății obștești a gospodăriilor colective. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 57.
♦ (Articulat, urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prepoziție «de») Data, prin restricție momentul la care s-a întîmplat sau urmează să se întîmple ceva; termen, soroc. Acolo ne vom ascunde așteptînd ziua de atac. CAMIL PETRESCU, U. N. 299. Așa fuse în ziua vînătorii. DELAVRANCEA, O. II 129.
       • Expresia: Din ziua în care... = din momentul în care... Din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate, norocul îi curgea gîrlă. CREANGĂ, P. 153. Ziua de astăzi = timpul, verb reflexiv:emea în care trăim. Nu se putea călători așa de ușor și fără primejdii, ca în ziuă de astăzi. CREANGĂ, P. 184. De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda. EMINESCU, O. I 141. În ziua de azi vezi azi. Ziua de mîine = viitorul. Nu știe nimeni ce-i poate aduce ziua de mîine. STANCU, despre 121. Nu mai ajungeți să vedeți ziua de mine. CREANGĂ, P. 250. Ziua de ieri = trecutul. (În credința creștină) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui dumnezeu.
       • (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. Ziua de 23 August. (expresie) Zi-ntîi = data de întîi a fiecărei luni. Ne dusese... la un zi-ntăi mai, tocmai la Socola. HOGAȘ, H. 67. Era printre bunii școlari și nu lipsea de la clasă decît o dată pe lună, la zi-ntîi, cînd îl lua popa cu căldărușa. VLAHUȚĂ, O. A. I 87. Zi-ntîiul = sfințirea cu agheazmă pe care o face preotul la locuințele credincioșilor la fiecare întîi ale lunii. Tata nu era religios. Cînd venea preotul cu zi-ntîiul, o lua spre fundul curții. PAS Z. I 232.
       • (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii.
       • Zi aniversară = aniversare. Ziua nașterii (sau de naștere) sau ziua cuiva = aniversarea nașterii cuiva. Mi le-a dat dumnealui, estimp, de ziua mea. DELAVRANCEA, O. II 277. I-am făcut de ziua lui o felicitare în versuri. VLAHUȚĂ, O. A. III

15. Ne-o chemat să-i cîntăm de ziua lui. ALECSANDRI, T. 79. Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. De ziua numelui, în dar, Primise roze Anișoara. IOSIF, PATR. 43.

2. (Normai la plural ) Viață, existență, trai. Nu-mi apăr bătrînețea și zilele amărîte, ci obrazul și cinstea. DELAVRANCEA, O. II 142. Nu-l mai luam după mine ca să-mi încurce zilele. CREANGĂ, P. 216.
       • Expresia: A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. Nu vezi baba are zile cu harul? PAS, Z. I 52. Sănătoși să fim și zile s-avem s-o mîncăm. VLAHUȚĂ, R. P. 54. Găinile nu mai cîntau cucoșește c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. CREANGĂ, P. 294. Cîte zile voi (vei etc.) avea = cît voi (vei etc.) trăi. Că, zău, nu te voi lăsa, Cîte zile voi avea. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 32. A-și ține zilele = a se hrăni puțin, numai atît cît să-și întrețină viața. Cu zilele în mînă (sau în mîini) = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte. Vedeți cum se clatină [podul]; trecem pe el cu zilele în mîini. GANE, N. III 187; b) cu sufletul la gură, cu frica în sîn. Aștepta răspunsu cu zilele-n nună. ȘEZ. II 109. A rămîne (sau a scăpa) cu zile vezi c. A lăsa pe cineva cu zile vezi lăsa. A muri cu zile vezi muri. A omorî cu zile vezi omorî. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. Ia colo devale, în înfundătura ceea, un taur grozav la mulți bezmetici le-a curmat zilele. CREANGĂ, P. 202. La pămînt îl arunca Și zilele-i rădica. ALECSANDRI, P. P. 212. (Prin exagerare) Ba, zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea mi mai găsesc, La obraz ca rujile, Ochișori ca murele... De-ți răpune zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 32. A í se isprăvi cuiva zilele = a muri. De-acu, Irino, i s-a isprăvit zilele! BUJOR, S. 150. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. Multă minte îți mai trebuie, zise un străjer bătrîn; se vede că ți-ai urît zilele. CREANGĂ, P. 82. Vai de zilele mele (tale etc.) = vai de capul meu (al tău etc.)j vai de mine (de tine etc.). E vai de zilele tale... Potera-i colea pe vale! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 506. A-i mînca cuiva zilele vezi mînca. A-i îngropa cuiva zilele vezi îngropa. De (sau în) zilele mele (ale tale etc.) = în toată viața mea (a ta etc.). Nu văzuse niciodată în zilele lui o femeie atît de stranie. VORNIC, P. 146. Aista-i un sat de calici și fudui cum n-am văzut de zilele mele. C. PETRESCU, R. DR. 117. A face cuiva zile fripte (sau negre, amare) vezi c.

3. (Mai ales la plural , cu determinări care precizează o perioadă de timp) verb reflexiv:eme. Oprea baciul... și-o adus aminte de zilele tinereții. GALACTION, O. I 64. Oamenii se făleau că le-a fost dativ.. să trăiască în zilele lui. ISPIRESCU, L. 42. Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. EMINESCU, O. I 202.
       • Expresia: A strînge bani albi (sau parale albe) pentru zile negre vezi negru. N-au intrat zilele în sac vezi intra. A-i ajunge (pe cineva) zilele vezi ajunge. Mic de zile = tînăr; figurat lipsit de valoare, mediocru. Iară noi? noi, epigonii... Simțiri reci, harfe zdrobite, Mici de zile, mari de patimi. EMINESCU, O. 135. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vîrstă, bătrîn; figurat cu experiență, meritos, venerabil. Era un moșneag înaintat în zile, bătrîn, cu cinstite bătrînețe. GALACTION, O. I 184. Pe Nistru tăbărîsem poporul tău să-mpil; Cu sfetnici vechi de zile mă-ntîmpinași în cale. EMINESCU, O. I 91. Veșnic de zile = nemuritor. O, mag, de zile veșnic, la tine am venit, Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit. EMINESCU, O. I 93. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit, încîinit. Dar tu, Moțoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toți domnii. NEGRUZZI, S. I 141. - Variantă: (mai ales în expresie) ziuă substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



zi
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru zi:
zi și ziŭă forme, plural zile, cu articulat ziŭa, plural zilele (vlat. dî, cl. dies, rudă cu dĕus, zeŭ; italiana pv. vfr. di. vezi diurn). Timpu cît soarele e pe orizont: vara zilele-s lungĭ. Spațiu de 24 de ore: congediŭ de zece zile. Forma ziŭă nu e uzitată de cît în locuțiunĭ ca zorĭ de ziŭă, îld. care se poate zice și zorĭ de zi (zoriĭ zileĭ). Ziŭa adverb În timpu zileĭ. În toate zilele, tot-de-a-una. Zi mare, zi de sărbătoare, zi solemnă. Zi întîĭ (Maĭ), ziŭa întîĭa (din Maĭ). În ziŭa de azĭ, în timpurile noastre. A trecut și ziŭa de azĭ, a trecut și ziŭa asta. De cu ziŭă saŭ de cu zi, din timpu zileĭ. La ziŭă, cînd se lumina de ziŭă. La ziŭa jumătate, la jumătatea zileĭ, la amează. A lucra cu ziŭa, plătit pe cîte o zi. Zi cu zi, din zi în zi, în fie-care zi tot maĭ mult: copilu crește zi cu zi. A fi la zi, a fi la curent cu lucrările zilnice, a nu fi rămas în urmă. A avea zile, a avea vĭață. A muri cu zile, a muri plin de vĭață. A face cuĭ-va zile amare (saŭ fripte), a-ĭ face mizerie, a-l chinui. Cît toate zilele (iron.), colosal. Buna ziŭa sau bună ziŭa saŭ ziŭa bună, formulă de salutare și la venire, și la plecare.

– Vechĭ zioa (îld. ziŭa), zuoa, zua; gen. dativ ziŭăĭ, zuoeĭ (îld. zileĭ). Fără articulat zio, zuă, zuo.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

zi
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru zi:
zi, zile substantiv feminin Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui.
♦ Viață.
♦ (termen bisericesc) Ziua Domnului (dies dominica) = a) duminică; b) ziua judecății din urmă, când morții vor învia cu trupurile lor, zi care va încheia acest veac și va începe veșnicia; ziua de apoi, parusie.
       • Ziua domnească, cea dintâi a sâmbetelor, a soarelui (dies solis), a pâinii, împărăteasa zilelor = duminica.
       • Ziua Învierii = Paștile.
       • Zi liturgică = (în cultul creștin) intervalul de timp dintre două seri consecutive, începând seara cu vercernia din ajunul serii respective (care este cea dintâi dintre cele șapte Laude bisericești dintr-o zi).
       • Zilele morților = zilele când se face pomenirea morților; a treia, a noua, a patruzecea și apoi la trei, șase și nouă luni, precum și la un an de la deces.
       • Ziua de apoi = momentul când viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu [Variante: zíuă substantiv feminin]

– Din latina dies.

Definiție sursă: Dicționar religios

zi
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru zi:
zi (ziuă) forme

1. timpul cât soarele e pe orizont: zile lungi, scurte; poporul personifică zilele săptămânei în sfinte, dintre cari cea mai temută și păzită e sfânta Vineri (curios amestec de credințe păgâne și creștine);

2. spațiu de 24 ore între răsărirea și apunerea soarelui: anul se compune din 365 zile;

3. munca unui lucrător în timpul zilei și leafa corespunzătoare: e tocmit cu ziua;

4. plural vieață: el nu-și primejduește zilele OD. [latina DIES: zilele săptămânei au păstrat numele lor pâgâne, afară de Sâmbăta (de origină ebraică) și de Dumineca (de origină creștină)].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a



ZI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ZI:
ZI s.

1. dată, termen, timp, verb reflexiv:eme, (popular) soroc, (învechit) sorocire, veleat. (La zi hotărîtă...)

2. zi aniversară = aniversare, ziua nașterii; ziua nașterii - aniversare, zi aniversară.

3. (articulat) onomastică. (Cînd își serbează zi ?)

4. zi festivă = sărbătoare, (învechit și popular) praznic, (învechit) sărbătorie. (Azi e zi, nu se lucrează.)

5. (termen bisericesc) ziua crucii = înălțarea sfintei cruci, (popular) cîrstov.

6. timp, verb reflexiv:eme. (A venit și zi lui.)

7. (la plural ) existență, trai, viață, (învechit și popular) petrecere, viețuire, (popular și fam.) veac, (învechit) petrecanie. (ziele lui se scurgeau în liniște.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

zi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru zi:
zi / (în expresie și) zíuă substantiv feminin, articulat zíua, genitiv dativ articulat zílei; plural zíle, articulat zílele
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

zi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru zi:
zi substantiv feminin (în expresie și ziuă), articulat zíua, genitiv dativ articulat zílei; plural zíle
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

zi
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru zi:
zi, și așa! expresie (deț.) și tu ai țigări?
Forme diferite ale cuvantului zi: ziși așa!

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

Zi
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Zi:
Zi ≠ noapte
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'ZI'
ZGURÍTzgurnéscZGURÓSZGURUÍTZizi-lumínăzi-múncăZIAFÉTzian

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Zi
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului zi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
La zi hotărîtă.
Cînd își serbează zi ? 4.
Azi e zi, nu se lucrează.
A venit și zi lui.
Ziele lui se scurgeau în liniște.
În ziua hotărâtă.
Când își serbează ziua? 4.
Azi e zi, nu se lucrează.
A venit și ziua lui.
Zilele lui se scurgeau în liniște.

GRAMATICA cuvântului Zi?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului zi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Zi poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Zi sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul zi are forma: zíle
    VEZI PLURALUL pentru Zi la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE zi?
Vezi cuvântul zi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul zi?
[ zi ]
Se pare că cuvântul zi are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL Zi
Inţelegi mai uşor cuvântul zi dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Zi solară = interval de timp între două treceri succesive ale soarelui la meridian
locuțiune adjectiv De toate zilele sau rar de toată ziua = de fiecare zi; prin extensie obișnuit
De zi cu zi = zilnic
Locuţiune adverbiala La zi = a în fiecare zi, zilnic
Zi de sau cu, rar pe zi sau rar cu zi de zi = a zilnic; prin extensie necontenit, perpetuu
Din zi în zi = a de azi pe mîine; figurat la infinit
De la o zi la alta = zilnic; prin extensie repede, văzînd cu ochii
În toate zilele sau, rar, în toate zile = în fiecare zi, oricînd
Regional Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic
De despre sau către ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață; Petrecerea ține pînă despre ziuă, cînd toți se împrăștie în bună regulă, pe la casele lor
Pînă în sau la ziuă = pînă a nu se lumina; dis-de-dimineață, cu noaptea-n cap
De cu ziuă sau, rar, ziua = foarte devreme, dis-de-dimineață
Cu ziua-n cap = cu noaptea-n cap, vezi noapte
La sau în ziuă = cînd se luminează, cînd începe dimineața
Peste zi = în cursul zilei, ziua
Zi și noapte sau ziua și noaptea = tot timpul, fără încetare; figurat fără preget, fără odihnă
Nici zi, nici noapte sau nici ziua, nici noaptea = niciodată, de locuțiune Nu dorm nici zi, nici noapte
Toată ziua sau ziua toată = de dimineață pînă seara; prin extensie mereu, continuu
Neobișnuit A se înroși a ziuă = ase lumina de ziuă
A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi
A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi sau ziuă = a lucra sau a petrece, noaptea și a dormi ziua; prin extensie a duce o viață dezordonată
cuiva bună ziua sau ziua bună = a saluta pe cineva
A-și lua ziua bună = a a-și lua rămas bun
Într-o bună zi sau într-una din zile = odată
Pe zi ce trece sau merge = cu cît trece timpul, din ce în ce mai mult, progresiv
Cît toate zilele de mare = foarte mare
A avea sau a duce zi bună sau, rar, albă cu cineva = a avea liniște, tihnă din partea cuiva
A da zi după sau peste zi = a lăsa un lucru de azi pe mîine, a amîna
La zile mari = la ocazii deosebite; figurat rar de tot
Cu determinări introduse prin prepoziție «de» Zi de lucru sau lucrătoare = zi în care se execută programul de lucru obișnuit, vezi lucrător 2
Zi de sărbătoare = zi în care nu se lucrează, în care se prăznuiește sau se comemorează ceva
Zi de repaus sau de odihnă = zi în care nu se lucrează, care este destinată odihnei
♦ În expresie, ca unitate de măsura sau de calcul Zi de cale sau de drum = distanță care se poate străbate într-o zi de mers
Zi de muncă = numărul ceasurilor de muncă efectuate de cineva în interval de 24 de ore
Cu ziua = cu plata muncii socotită după zilele muncite; fără angajament durabil
Zi-muncă = unitate de măsură a muncii colectiviștilori, pe baza căreia se stabilește plata cuvenită
= din momentul în care
Ziua de astăzi = timpul, verb reflexiv:emea în care trăim
Ziua de mîine = viitorul
Ziua de ieri = trecutul
În credința creștină Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui dumnezeu
Expresie Zi-ntîi = data de întîi a fiecărei luni
Zi-ntîiul = sfințirea cu agheazmă pe care o face preotul la locuințele credincioșilor la fiecare întîi ale lunii
Zi aniversară = aniversare
Ziua nașterii sau de naștere sau ziua cuiva = aniversarea nașterii cuiva
Ziua numelui cuiva = onomastica cuiva
A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să mai trăiască
avea = cît voi vei etc
A-și ține zilele = a se hrăni puțin, numai atît cît să-și întrețină viața
Cu zilele în mînă sau în mîini = a într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte
A ridica sau a răpune, a curma, a lua cuiva zilele = a omorî pe cineva
A í se isprăvi cuiva zilele = a muri
A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască
= vai de capul meu al tău etc
= în toată viața mea a ta etc
Mic de zile = tînăr; figurat lipsit de valoare, mediocru
Vechi sau înaintat în sau de zile = înaintat în vîrstă, bătrîn; figurat cu experiență, meritos, venerabil
Veșnic de zile = nemuritor
A fi învechit în zile rele = a fi înrăit, încîinit
♦ termen bisericesc Ziua Domnului dies dominica = a duminică; b ziua judecății din urmă, când morții vor învia cu trupurile lor, zi care va încheia acest veac și va începe veșnicia; ziua de apoi, parusie
Ziua domnească, cea dintâi a sâmbetelor, a soarelui dies solis, a pâinii, împărăteasa zilelor = duminica
Ziua Învierii = Paștile
Zi liturgică = în cultul creștin intervalul de timp dintre două seri consecutive, începând seara cu vercernia din ajunul serii respective care este cea dintâi dintre cele șapte Laude bisericești dintr-o zi
Zilele morților = zilele când se face pomenirea morților; a treia, a noua, a patruzecea și apoi la trei, șase și nouă luni, precum și la un an de la deces
Ziua de apoi = momentul când viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu Variante: zíuă substantiv feminin – Din latina dies
Zi aniversară = aniversare, ziua nașterii; ziua nașterii - aniversare, zi aniversară
Zi festivă = sărbătoare, învechit și popular praznic, învechit sărbătorie
Termen bisericesc ziua crucii = înălțarea sfintei cruci, popular cîrstov
Zi aniversară = aniversare, ziua nașterii; ziua nașterii = aniversare, zi aniversară
Zi festivă = sărbătoare, învechit și popular praznic, învechit sărbătorie
Termen bisericesc Ziua crucii = înălțarea Sfintei Cruci



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Zi

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Sulfat de sodiu?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
aspectul sub care este privită o problemă, mod de gândire, părere; punct de onoare
intervalul de 27 de zile, 5 ore, 5 minute și 36 de secunde dintre două treceri succesive ale lunii prin același nod
sare de sodiu a acidului sulfuric, întrebuințată în medicină ca purgativ
a contribui la ceva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?